Mesaj din viitor către liderii industriei alimentare: reinventați sistemul!
Într-o zi din vara lui 2018, în Capitala Suediei, o elevă de 15 ani pe nume Greta Thunberg ieșea de la școală cu o pancartă în mână „School Strike for Climate” (Greva școlii împotriva schimbărilor climatice – trad.), mergând grăbită înspre Parlamentul suedez. Convinsă fiind că generațiile de dinaintea ei îi fură viitorul, Greta a cerut parlamentarilor să ia acțiuni concrete pentru stoparea încălzirii planetei. De Mihaela Popescu. 
În mai puțin de un an, inițiativa ei a scos în stradă milioane de tineri din 150 de țări pentru a milita pentru salvarea planetei. Mai mult, Greta a reușit să se adreseze în mod direct liderilor globali reuniți la Davos și la celebrul Sustainable Innovation Forum, iar anul acesta a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace.
Statusul actual
Umanitatea folosește în prezent natura de 1,75 ori mai rapid decât se pot regenera ecosistemele planetei noastre, echivalentul a 1,75 planete – estimează Global Footprint Network.
Transportul personal contribuie cu 17% la amprenta ecologică a umanității. La rândul său, hrana contribuie cu 26% la amprenta umanității. O treime din hrana produsă în lume, pentru consumul uman, este risipită și înseamnă 9% din amprenta noastră.
În prezent, emisiile de carbon sunt principalul motiv pentru care vom lăsa moștenire datorii uriașe generațiilor viitoare: amprenta de carbon reprezintă 60% din impactul omenirii asupra naturii.
Consumul excesiv diminuează resursele pe care le avem, dar și capacitatea de refacere a acestora. Iar epuizarea stocurilor și acumularea de deșeuri și emisii, în special cele de dioxid de carbon, pot continua pe o durată limitată până când ecosistemele încep să se degradeze și, în final, să intre în colaps. Impactul consumului excesiv este vizibil în multe arii: lipsa apei în anumite zone, deșertificarea, eroziunea solului, scăderea productivității solurilor, fenomenele negative cauzate de dispariția pădurilor, dispariția speciilor, colapsul unor stocuri de pește și schimbările climatice.
Presupunând că schimbările climei vor fi la jumătate față de ceea ce se prognozează pentru următorii 50 de ani, și tot va fi un dezastru. „De aceea este important să acționăm acum, la toate nivelurile!” – atrage atenția Global Footprint Network.
În fața acestor amenințări, industria alimentară este forțată să accelereze procesul de reinventare a sistemului. „Dacă nu ne asumăm că trebuie să repunem bazele industriei alimentare, atunci înseamnă că nu înțelegem nimic”, sublinia recent CEO-ul Danone la conferința globală organizată de compania sa cu ocazia aniversării a 100 de ani de Danone. În cadrul aceluiași eveniment au fost prezentate avertismentele oamenilor de știință cu privire la viitorul planetei, precum și soluțiile acestora pentru evitarea unui dezastru. „Noi, oamenii de știință, putem formula targeturi științifice clare care să permită jucătorilor din agricultură și industria alimentară să-și traseze direcțiile de urmat pentru testarea inovațiilor. Fiecare dintre aceștia poate avea propria contribuție la clădirea unui viitor mai bun al planetei”, a spus Fabrice DeClerck, Science Director la EAT Foundation. El a atras atenția, la rândul său, asupra nevoii de acțiune imediată: „Nu vă bazați pe faptul că Generația Z va rezolva aceste probleme, ar putea fi prea târziu. Trebuie să inversăm trendurile negative legate de mediu în următorii 20 de ani”.
Concret, ce este de făcut? Pornind de la cele două mari targeturi setate de oamenii de știință, Healthy Diets (alimentația sănătoasă – trad.) și Sustainable Food Production (producția alimentară sustenabilă – trad.), Fabrice DeClerck a trasat câteva direcții clare de acțiune.
Targetul nr. 1: Alimentația sănătoasă
În prezent, carențele sau excesele alimentare constituie un risc mai mare de a muri sau de a ne îmbolnăvi decât raporturile sexuale neprotejate, consumul de alcool, de droguri și tutun cumulate – avertizează cercetătorii. Dacă toți oamenii ar urma principiile de bază ale unei alimentații sănătoase, am reuși să reducem drastic risipa alimentară și impactul său negativ asupra mediului. Din punct de vedere cantitativ, necesarul unei persoane este de 2.500 de calorii pe zi, iar din punct de vedere calitativ „Regimul de sănătate planetar” recomandat este compus în principal din fructe și legume într-o proporție de 50%, cereale complete (30%), o porție de carne și pește. Un astfel de regim ar fi compatibil cu o producție alimentară ce nu ar exploata până la saturație ecosistemele. Mai mult, dacă locuitorii continentului american și europenii ar înlocui o bună parte din consumul de carne cu hrană vegetariană, emisiile de metan de la animale s-ar reduce semnificativ.
Targetul nr. 2: Producția alimentară sustenabilă
„Industria alimentară trebuie să fie capabilă să producă mai mult și să îmbunătățească și calitatea alimentelor fără a extinde suprafața agricolă totală utilizată în prezent”, a declarat Fabrice DeClerck. Alte targeturi pe agenda comună a sectoarelor agricultură și producție alimentară se referă la creșterea gradului de reciclare a apei uzate cu 30% la nivel industrial și reducerea emisiilor poluante precum dioxid de carbon, nitrogen sau fosfor.
Fabrice DeClerck a subliniat și importanța protejării biodiversității. Calitatea vieții, competitivitatea economică, forța de muncă și securitatea, toate se bazează pe acest capital natural.
5 direcții de acțiune pentru industria alimentară
1. Angajamente și acțiuni concrete pentru o dietă sănătoasă. „Este nevoie de o mai bună aliniere a politicilor publice cu agendele de mediu ale jucătorilor din piață”, a subliniat Fabrice DeClerck.
2. Stabiliți ca prioritate fabricarea de produse de calitate.
3. Practicarea agriculturii regenerative. Aceasta reprezintă evoluția firească a standardelor agricole și privește fiecare fermă ca pe un ecosistem unic. „De fapt, cea mai mare oportunitate de reinventare a sistemului este aici, în agricultură. Procesatorii din zona alimentară trebuie să se asigure că agricultorii și fermierii cu care lucrează sunt capabili nu doar să livreze cantitățile, ci și standardele de calitate cerute. Am ajuns în punctul în care nu mai este suficientă practicarea unei agriculturi care nu dăunează solului, ci trebuie să fim proactivi și să urmărim un scop mai înalt – regenerarea solului”, a punctat reprezentantul EAT Foundation. Obiectivul poate fi atins printr-un management inteligent de fertilizare a solului, prin culturile de protecție și prin rotația culturilor, precum și prin alte măsuri.
4. Conservați jumătate din resurse pentru protejarea planetei (Spare half for nature, share the rest)
5. Reduceți la jumătate risipa de alimente și pierderile din lanțul de producție-distribuție.
