Industria cărnii, un viitor sub semnul întrebării
Industria cărnii a trecut de-a lungul timpului prin multe schimbări și încercări dictate de legislație, de preferințele consumatorilor ori de volatilitatea prețului materiei prime. Însă nicicând dificultățile nu au fost mai mari ca acum, când pesta porcină a decimat efectivele de animale din fermele din România și a dus importurile la niveluri istorice. Mare parte din carnea de porc procesată în România vine acum din afara țării, iar impactul se traduce prin costuri mai mari de producție și scumpiri fără precedent la raft. 
„Vârful crizei abia de acum urmează. Volatilitatea prețului cărnii de porc este cea mai mare amenințare pe termen mediu” - este declarația unuia dintre cei mai importanți jucători pe piața de profil din România. Același lucru este susținut de Asociația Română a Cărnii care vorbește despre niveluri record ale importurilor de carne de porc, în condițiile în care producătorii locali se lovesc deja de doi ani de problema pestei porcine africane.
„Carnea de porc, ca materie primă, nu a fost niciodată asigurată în totalitate de pe piața locală, fiind importat din spațiul european aproximativ 50% din necesarul de procesare. Odată cu apariția pestei porcine africane, extinderea focarelor și impunerea măsurilor restrictive, acest procent a crescut semnificativ”, completează Asociația Română a Cărnii. Datele de la Institutul Național de Statistică (INS) arată că în 2018 importurile de carne au avut un avans de 49,6% față de anul 2017.
La început de toamnă, în România erau peste 1.200 de focare active de pestă porcină africană, în 26 de județe. Au trecut mai bine de doi ani de la primul focar de pestă raportat pe teritoriul țării. Se întâmpla în vara lui 2017, iar primul focar apărea la Satu Mare. Acum sunt peste 1.220 de focare, 13 dintre acestea fiind în exploatații comerciale. Datele Autorității Naționale Sanitar-Veterinare arată că peste 480 de mii de porci au fost sacrificați până în acest moment din cauza epidemiei. Efectul acestor sacrificări s-a văzut pe tot lanțul de producție, iar pierderile pentru producători au fost semnificative.
Costurile cresc direct proporțional cu problemele
Sorin Minea, Președintele Angst România - unul dintre cei mai importanți jucători ai industriei de profil din țară, spune că „anul 2019 este puternic afectat de apariția și evoluția focarelor de pestă porcină africană din România, cât și din China. Noi, în România, suntem importatori de carne de porc, dar înregistrăm o scădere a producției atât din cauza eliminării efectivelor din fermele afectate, cât și a incertitudinii generate de evoluția PPA în rândul crescătorilor. De asemenea, situația epidemiei în statele din Europa de Est rămâne presantă. Riscul extinderii epidemiei provoacă pesimism în rândul producătorilor din nordul Europei și descurajează creșterea porcilor”.
O producție de carne pusă sub semnul întrebării înseamnă prețuri mai mari și, cu un concurent de dimensiunea Chinei care generează o cerere imensă pe piața globală, nu e de mirare că procesatorii români raportează costuri mai mari de producție. Numai în primele cinci luni din acest an, livrările de carne din UE spre China au urcat cu 43%. Drept urmare, de la începutul acestui an, procesatorii români au fost nevoiți să importe carne de porc din spațiul european la un preț cu aproximativ 30-35% mai mare față de anul precedent. „Trebuie menționat faptul că, pentru a onora angajamentele contractuale, unii procesatori au achiziționat de la începutul anului 2019 aproximativ 95% din carne din alte state ale UE, în timp ce în 2018, procentul de carne din import a fost de 52%”, spun reprezentanții Asociației Române a Cărnii.
Datele INS arată că, la finalul lui 2018, firmele din România importaseră carne de porc proaspătă, refrigerată sau congelată de peste 520 de milioane de euro. Suma este cu 33 de milioane de euro peste valoarea importurilor din 2017. Importurile au venit cu un preț mai mare și din cauza evoluției monedei europene. Costurile sunt raportate la euro, iar moneda europeană a tot crescut în acest an, în raport cu leul. În mod tradițional, principalele piețe de unde importăm carne sunt Germania, Spania, Belgia, Ungaria și Danemarca.
În acest context, la raft prețurile per kilogram la produsele din carne procesată au crescut în prima jumătate a anului 2019 cu 4,1% față de perioada similară din 2018 - după cum arată datele de retail audit furnizate de Nielsen România. Carnea de porc s-a scumpit cu 4,92%, iar preparatele din carne cu 3,34%, în intervalul analizat.
„Așa cum a debutat, creșterea prețului cărnii de porc părea că va genera o undă de șoc mică la începutul anului, dar apariția focarelor de PPA în China a debalansat total cererea la nivel global, ajungând în acest moment la un apogeu istoric. Creșterile de preț pentru mezelurile noastre au fost în trendul impus de prețul de achiziție al materiilor prime din primul semestru, dar creșterea sistematică a prețului european (și intern) la carnea de porc va genera o nouă creștere de preț, substanțial mai mare față de cea din vară”, completează reprezentanții Angst.
Grigore Horoi, președintele Agricola Grup, pune pe primul loc în topul dificultăților de pe piața românească creșterile mari de preț generate de lipsa materiei prime. „Materia primă reprezintă peste 50% din prețul final. Iar consumatorul sesizează imediat creșterile de preț, consecința fiind reducerea volumului pieței. Ai spune că, dacă scade consumul de carne de porc, crește cel de carne de pui, dar nu e așa. În general, industriile în care activăm noi sunt piețe volatile. Nu ne putem aștepta la evoluții liniare pe perioade lungi de timp.”
Ce se întâmplă cu consumul local
Statisticile oficiale arată că valul de știri negative legate de focarele de pestă porcină nu a afectat în mod vizibil obiceiul de consum al românilor. Există o creștere moderată, de 0,6%, însă consumul total de carne și preparate din carne se menține constant de la an la an. Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică valabile pentru 2018, consumul total de carne (din toată gama) a fost de 43,2 kg/an/capita, iar la preparatele din carne de 14,8 kg/an/capita.
Reprezentanții Angst susțin că „vânzările de mezeluri și-au păstrat trendul ușor crescător în 2019, cu o evoluție mai bună pentru formulele de ambalare feliate. Contextul actual este foarte dur și vârful crizei va lovi frontal piața produselor din carne de porc. Piața procesării cărnii de porc va suferi modificări și totul pivotează în jurul resurselor pe care le va arunca în joc fiecare producător /procesator, precum și al viziunii de business a acestora”.
Ce soluții sunt și ce recomandă Comisia Europeană
Ioan Ladoși este Președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România și, atunci când vorbește despre pesta porcină africană, descrie situația actuală ca fiind un dezastru: „Nici în cele mai sumbre gânduri și îngrijorări ale noastre nu ne-am putut închipui că vom ajunge într-o situație atât de tragică din punctul de vedere al răspândirii acestei boli. E o situație fără precedent. Au fost câteva audituri serioase de la Bruxelles pe acest subiect cu o serie de recomandări de aplicat către autoritățile din România, recomandări care practic au fost ignorate. În acest context, nu este de mirare că am ajuns în situația în care ne aflăm”.
Încă din 2015, România participă la un program multianual de combatere a pestei porcine, finanțat în proporție de 75% de Uniunea Europeană. Scopul acestuia este de a lua măsuri de combatere a pestei pentru a limita pe cât posibil atât pierderile oamenilor, cât și pe cele ale marilor crescători de animale. La pachet cu acest program, România a primit și o serie de recomandări de la experții străini. Între ele se află și nevoia unei mai bune colaborări la nivel instituțional. Apoi, autoritățile veterinare aveau să verifice circulația persoanelor, a mașinilor, a cărnii din zonele cu focare active de pestă porcină.
În raportul de după auditul de anul trecut, Comisia Europeană a trecut o serie de recomandări, dar și cauzele faptului că focarele de pestă, în loc să fie înlăturate, se extind. Potrivit raportului, „lipsa unor anchete epidemiologice minuțioase vizând exploatațiile necomerciale, care reprezintă peste 90% din toate focarele de PPA, înseamnă că se pierd oportunități de a identifica animalele vii infectate și produsele contaminate înainte de răspândirea bolii în zone care nu au fost infectate anterior.” Iar la concluziile privind limitarea răspândirii bolii stă scris negru pe alb că „porcii vii și produsele derivate de la aceștia care provin din exploatații necomerciale situate în zonele stabilite în partea III (zone cu situație epidemiologică incertă) intră pe piața națională. Acest lucru a permis ca boala să se răspândească pe distanțe lungi în județe care anterior nu erau afectate de PPA”. Concluziile generale ale auditului arată că autoritățile veterinare din România sunt competente în ceea ce privește gestionarea focarelor de boală la porcii domestici. Cu toate acestea, lipsa unor măsuri eficiente de trasabilitate și de biosecuritate pentru porcii vii și pentru produsele de origine animală transportate între exploatațiile necomerciale înseamnă că ele nu sunt în măsură să limiteze boala la zonele infectate.
„În continuare, sunt două elemente majore care nu se întâmplă. Pe de o parte, nu se respectă legislația existentă pentru limitarea efectelor dezastruoase și, în al doilea rând, recomandările primite de autorități de la Bruxelles nici acum nu sunt implementate”, completează Ioan Ladoși.
La rândul său, referindu-se la perspectivele industriei pe termen mediu, Sorin Minea de la Angst afirmă că încrederea consumatorului român este esențială pentru procesatori. „În acest context, tripleta de aur consumator - procesator - retailer este cea mai importantă verigă a încrederii în mezelurile autohtone”, a completat acesta.
Industria la nivel mondial
La nivel global, industria de procesare a cărnii este afectată în mod semnificativ de tendințele economice, de schimbările climatice și demografice, previziunile privind creșterea populației sau noile parteneriate comerciale. Potrivit datelor furnizate de European Food and Drink Industry și citate de Asociația Română a Cărnii, există trei mari regiuni de producție a alimentelor la nivel mondial. Uniunea Europeană deține 44% din cifra de afaceri, Statele Unite cu 20% din cifra de afaceri și China – 19% din cifra de afaceri.
