GfK: Încrederea românilor în economie rămâne în zona negativă
Pe parcursul anului 2018, consumatorii nu au mai redobândit încrederea în economie pe care au avut-o în 2017. Românii au devenit reticenţi pe fondul tensiunilor de pe piaţa monetară (creşterea ROBOR) şi a situației economice incerte. Prin urmare, indicatorul Climatului de Consum măsurat de GfK este încă negativ, situat în zona de pesimism (-20.7). 
La nivelul Uniunii Europene, consumatorii sunt preocupaţi de scăderea nivelului de trai. Protestele "Vestelor Galbene" din Franţa sau manifestările împotriva rasismului din Italia, creşterea preţului petrolului şi Brexit au dus la coborârea indicelui de încredere până la -6.
Indicatorul privind încrederea consumatorilor români este determinat de previziuni pesimiste la majoritatea capitolelor. Doar 11% cred într-o evoluție pozitivă a economiei și în același procent se așteaptă ca rata şomajului să scadă în următorul an. Cu toate acestea, românii arată ceva mai mult optimism atunci când vine vorba despre așteptările privind situaţia propriilor finanțe. Aproape un sfert dintre ei au încredere că aceasta va arăta mai bine, față de 19% anul anterior.
Chiar dacă piața FMCG și cea electro-IT au marcat creșteri în 2018 (6%, respectiv 13% față de 2017), consumatorii se arată reticenți când vine vorba despre achiziția bunurilor de folosință îndelungată pe viitor. Pentru anul 2019, 4 din 10 români (42%) declară că își vor micșora bugetul pentru achiziții precum mobilă, mașină de spălat etc., aproape la fel de mulți fiind cei care spun că își vor menține constant bugetul pentru astfel de achiziții (41%). Doar 10% dintre români și-au exprimat intenția de a investi mai mult decât până acum.
Dintr-o perspectivă mai largă, consumul casnic de bunuri de larg consum va fi menţinut în continuare de creșterea venitului disponibil al populaţiei, un impact care poate fi compensat de înăsprirea termenilor de creditare.
Rezultatele provin din studiul GfK Omnibus, realizat prin metodologia TAWI (interviuri realizate pe tabletă), pe 1.020 respondenţi, reprezentantiv la nivel național.
