Franzela albă rămâne pâinea cea de toate zilele pentru majoritatea românilor
Într-o piață extrem de competitivă atât din punctul de vedere al producătorilor, cât și al ofertei de produse, pâinea de cumpărat, neambalată, albă și evident sub formă de franzelă pare să rămână cea mai populară printre români, arată rezultatele celei mai recente cercetări realizate de Strategis RBC în exclusivitate pentru Progresiv. Și mai interesant este faptul că, în ciuda eforturilor unor jucători de a construi un brand pentru un produs atât de comoditizat precum este pâinea, în continuare 1 din 3 respondenți habar nu au nici marca și nici producătorul pâinii care se consumă cel mai des în gospodărie.
Aproape opt din zece români din mediul urban consumă pâine cumpărată din comerț, iar procentul crește dramatic la 95% dacă ținem cont că 17% dintre respondenții studiului realizat de Strategis RBC au declarat că uneori cumpără, alteori prepară în casă acest produs (consumatori duali – n.red). Prin urmare, dacă tragem linie și facem socoteala, rămânem cu un procent de doar 5% dintre locuitorii din mediul urban care consumă pâine pregătită exclusiv în casă.
Cum arată pâinea de pe masa românului?
Preponderent ambalată, feliată, albă și, clar, franzelă. Acesta ar fi răspunsul pe scurt la întrebarea de mai sus. Versiunea dezvoltată însă ne arată că 48% dintre români achiziționează pâine ambalată, iar procentul crește la 73% dacă luăm în calcul și procentul de 25% de consumatori duali. Procente similare se înregistrează și pe segmentul de produse feliate, cu 46% dintre respondenți care declară că pun în coșul de cumpărături aceste produse și 73% dacă luăm în calcul pe cei 27% consumatori duali, de pâine feliată și nefeliată.
Dacă ne uităm la tipurile de pâine consumate în funcție de ingrediente și de tipul de făină, pentru 62% dintre românii din mediul urban prima opțiune rămâne pâinea din făină albă, urmată la mare distanță de pâinea din făină integrală (32%) și cea multicereale (21%), iar procentele scad și mai mult în dreptul specialităților, cum ar fi cele cu adaos de ingrediente care au reușit să atragă doar 10% dintre consumatori. Există și un procent de 27% dintre consumatorii urbani (unu din patru – n.red) care au declarat că în ultimele 12 luni au schimbat tipul de pâine achiziționat și, investigând acest insight, cercetarea celor de la Strategis RBC a relevat faptul că migrarea s-a realizat înspre pâinea din făină integrală și cea multicereale și în defavoarea celei din făină albă.
Cât despre forma pâinii, nicio surpriză aici, franzela este de departe cea mai populară, fiind consumată de 75% dintre românii din mediul urban. O altă variantă populară este pâinea țărănească/ pe vatră (26%), în timp ce formate precum toast, chifle sau baghete, au adunat 13%, 12% și, respectiv, 11% „adepți” printre consumatorii români din urban.
Ce se mânăncă cu și pe pâine
7,4 felii de pâine pe zi. Atât arată studiul Strategis RBC că este consumul mediu pe zi de pâine în rândul orășenilor. Din punctul de vedere al momentelor de consum, prânzul (74%) și micul dejun (64%) sunt principalele două ocazii când se pune pâine pe masă. Totuși, dacă punem la socoteală și cina, atunci putem să spunem fără doar și poate că utilizarea pâinii este concentrată în partea a doua a zilei. În mod surprizător, gustările, și în speță sendvișurile între mese, sunt o ocazie nu tocmai populară, doar 23% dintre consumatorii de pâine folosind-o în acest sens.
Cercetătorii Strategis RBC au investigat și alimentele asociate cel mai adesea cu consumul de pâine, iar rezultatele au arătat că în mod tradițional pâinea însoțește consumul de mâncare gătită (79%), supă/ciorbă (60%), dar și consumul de brânzeturi (50%), mezeluri (47%), unt/margarină (45%) sau dulcețuri/miere (37%). Dintre toate alimentele cu potențial de asociere cu pâinea, legumele/salatele au fost menționate doar de 20% dintre respondenți, iar fructele de 4%. Dincolo de cu ce se mănâncă pâine, un lucru cert este că majoritatea consumatorilor o alătură altor alimente, doar 10% dintre respondenți menționând că obișnuiesc să o mai consume și goală.
Branduri care au reușit să se impună în mintea consumatorului
Atunci când vine vorba despre marca de pâine consumată cel mai des în gospodăriile românilor, situația reflectă cel mai bine realitatea din piață, de la nivel de jucători și ofertă. Prin urmare, nu e de mirare că unu din trei respondenți nu cunosc nici marca și nici producătorul pâinii care se consumă cel mai des în gospodăria lor. Există totuși și excepții, producători care au reușit să creeze un brand într-o categorie puternic comoditizată, cum este cazul lui Vel Pitar care se bucură de 17% consumatori loiali. Alți producători menționați, ce-i drept de procente extrem de mici de consumatori, de 1-2%, sunt Boromir, Dobrogea sau Titan. Procentul celor care au precizat că achiziționează alte mărci, de la producători locali, este aproape la fel de ridicat ca al celor care spuseseră că nu cunosc producătorul, de 33%.
Magazinele de cartier, cea mai relevantă locație pentru categorie
Cu o frecvență medie de cumpărare de cinci ori pe săptămână, pâinea generează o cheltuială medie de 15 lei în aceeași unitate de timp, iar mare parte din această sumă este direcționată cu precădere către magazinele de cartier, dar și spre magazinele specializate de panificație / brutării. Primele dintre acestea au fost menționate de un procent de 33% dintre consumatorii urbani, iar cele din urmă de 32%. Formatele de retail modern precum supermarketurile, hypermarketurile și discounterii au fost menționate de 20%, 15% și, respectiv, 10% dintre respondenți.
Nu în ultimul rând, referitor la criteriile luate în considerare atunci când vine vorba despre alegerea tipului de pâine, opt din zece consumatori se declară interesați dacă produsul a fost congelat sau nu anterior, iar un procent similar sunt preocupați de prezența sau lipsa, mai bine spus, a aditivilor și conservanților. Alte criterii care au cumulat scoruri mai ridicate sunt tipul de făină folosită, termenul de valabilitate cât mai scurt și dacă a fost coaptă pe vatră sau în cuptorul electric. În mod surprizător, prețul se regăsește pe antepenultima poziție din punctul de vedere al importanței lui în decizia de a alege un produs sau altul, acest aspect fiind deloc important pentru circa unu din doi respondenți (48%).
Metodologia studiului
Studiul companiei de cercetare Strategis RBC privind obiceiurile de cumpărare și consum al pâinii a fost realizat în luna mai 2017, pe un eșantion de 776 de persoane. Interviurile au fost realizate prin metoda CATI (interviuri asistate telefonic) cu persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 59 de ani, femei și bărbați, cercetarea fiind reprezentativă la nivel național, pentru mediul urban.
