Vânzările de alimente, scădere de peste 21% în ianuarie 2026 față de decembrie 2025

Într-un context marcat de scumpiri constante și scăderea puterii de cumpărare, volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut, pe ansamblu, cu 25,3% în luna ianuarie a acestui an față de decembrie 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 21,5%, cele de produse nealimentare cu 27,7%, iar comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 26,6%. La nivel general, ianuarie a fost a șasea lună consecutivă cu vânzări în declin după majorarea TVA și o inflație de aproape 10%.

În mod tradițional, luna ianuarie este o lună slabă pentru consum din moment ce majoritatea consumatorilor cumpără mai mult în luna decembrie, o lună în care cheltuielile sunt impulsionate de perioada sărbătorilor. Însă, luna ianuarie a acestui an a fost mai slabă din perspectiva vânzărilor față de luna ianuarie a anului trecut. Concret, potrivit datelor INS, vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 3,9% în perioada analizată. Totodată, au scăzut atât vânzările de produse nealimentare (-11,3%), cât și vânzările de carburanți (-13,8%).

Iar perspectivele pe termen mediu rămân pesimiste având în vedere contextul internațional și impactul conflictului din Orientul Mijlociu. Concret, escaladarea conflictului are un efect direct inflaționist. Analiștii Băncii Centrale Europene declarau în cursul lunii decembrie 2025 într-un studiu publicat de către BCE că o creștere de 10% a costului energiei înseamnă un impact direct estimat de +0,3% în inflație, la care se poate adăuga un efect indirect de până la +0,2% daca șocul persistă.

„Conflictul din Orientul Mijlociu generează efecte de contagiune puternice asupra economiei României, principalul canal de transmisie fiind vulnerabilitatea pieței energiei. Șocurile se resimt la nivel macroeconomic și sectorial, influențând direct stabilitatea prețurilor, dobânzile, creșterea economică și siguranța aprovizionării.
Mediul economic tensionat lovește direct două motoare vitale. Consumul este afectat deoarece aversiunea sporită față de risc și prețurile mari la energie reduc încrederea consumatorilor și erodează sever puterea de cumpărare a gospodăriilor. Industria este, de asemenea, puternic impactată din cauza creșterii costurilor materiilor prime energetice, existând avertismente privind riscul unei scăderi bruște a producției industriale în cazul întreruperii fluxurilor de aprovizionare”, a declarat Bogdan Nichișoiu, Regional Enhanced Information Manager în cadrul Coface.

Afectarea consumului, a industriei și menținerea dobânzilor ridicate acționează ca factori inhibitori pentru creșterea pe termen mediu. Economia României a intrat deja într-o nouă recesiune tehnică în a doua jumătate a anului 2025, iar prognoza de creștere economică (și așa frugală) de 1% pentru 2026 este deja pusă sub semnul întrebării.