Vânzările de alimente, scădere bruscă după majorarea TVA
Vânzările de alimente, băuturi și tutun au înregistrat o scădere în luna august raportat la iulie, datele publice indicând o diferență de 3,3% de la o lună la alta. Scăderea poate fi explicată de faptul că oamenii au ales să facă stocuri înainte de majorarea TVA, lucru vizibil în datele publicate de INS. În luna iulie, vânzările de alimente, băuturi și tutun au înregistrat o creștere de peste 6% față de luna iunie. 
În august comparativ cu iulie au scăzut și vânzările de produse nealimentare (-8%), dar și cele ale carburanților (-11,7%). Astfel, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a scăzut pe ansamblu, ca serie brută, cu 7,2%.
Calculat ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut în luna august 2025 comparativ cu luna precedentă, cu 4%, din cauza scăderilor înregistrate în cazul produselor alimentare, băuturilor şi tutunului (-3,4%), vânzărilor de produse nealimentare (-3,1%) și vânzărilor carburanţilor (-2,9%).
Calculat pentru primele opt luni din acest an comparativ cu perioada similară din 2024, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a înregistrat o creștere, pe ansamblu (ca serie brută) cu 2,1%, datorită vânzărilor de produse nealimentare (+4,6%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor (+2,9%). Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au continuat însă să scadă, datele INS indicând un declin de 1,4%.
„Excluzând perioada de lockdown din cauza pandemiei, aceasta este cea mai mare scădere lunară de la criza din 2009-2010. Consumatorii români au limitat cheltuielile, semnalând o prudență sporită. Deși o parte din scăderea vânzărilor înregistrată în august poate fi atribuită cheltuielilor preventive făcute înaintea majorărilor de taxe, acest lucru nu explică pe deplin scăderea. Nu ne așteptăm ca această scădere abruptă să devină normă, dar prudența va persista probabil până la sfârșitul acestui an și la începutul anului 2026”, explică economiștii ING.
Astfel, datele anunțate de INS combină atât tendința descendentă a consumului privat, care s-a cristalizat pe parcursul anului (în special în contextul înăspririi fiscale), cât și o inversare a consumului anticipat înainte de majorările de impozite.
„Din punct de vedere istoric, creșterea lunară de 1,1% din iunie este, în cele din urmă, doar o lună bună, peste medie, în timp ce scăderea lunară de 4% din august (-2,2% față de aceeași perioadă a anului trecut) este unul dintre cele mai slabe rezultate din serie. În cele din urmă, acest lucru ridică îngrijorări, dar nu ar trebui considerat un rezultat apocaliptic, cel puțin nu încă. Mai mulți factori au jucat un rol important, influențând negativ rezultatul”, susțin analiștii ING.
