Studiu: 8 din 10 tineri fac mai multe cumpărături în perioada sărbătorilor de iarnă
Odată cu apropierea sărbătorilor de iarnă, românii resimt atât bucuria pregătirii cadourilor, cât și presiunea cheltuielilor care vin cu sezonul festiv. Potrivit Barometrului Sezoanelor Financiare, realizat de Asociația CFA România cu sprijinul UniCredit Bank, 63% dintre români fac mai multe cumpărături decât în mod obișnuit în perioada de Crăciun și Revelion, procent care urcă la 80% în rândul tinerilor din Generația Z. 
Perioada sărbătorilor de iarnă se evidențiază ca momentul de cumpărături cel mai invocat de români, depășind semnificativ alte ocazii sezoniere, cum ar fi Black Friday, Paștele sau vacanțele. Românii nu se raportează doar la bucuria de a oferi cadouri, ci și la un volum tot mai mare de stimuli comerciali: newslettere sau reclame personalizate și oferte cu termen limitat. Tinerii generației Z sunt cei mai receptivi la astfel de mesaje: 64% declară că se lasă influențați de oferte personalizate cel puțin uneori. Tendința descrește gradual în rândul generațiilor mai mature: 57% dintre Millenials și 49% dintre cei din Generația X afirmă același lucru.
Majoritatea românilor adoptă, totuși, o abordare precaută față de ofertele limitate în timp: 46% compară prețurile sau caută alternative, iar 36% pun produsele în coș și decid mai târziu. Doar un procent redus, 8%, cumpără imediat de teama de a pierde oferta, comportament mai frecvent în rândul Generației Z, în timp ce 9% ignoră complet astfel de promoții.
Vigilența digitală, un decalaj clar între generații
Diferențele nu se opresc însă la reacția față de oferte, ci și la modul în care fiecare generație gestionează riscurile. Tinerii demonstrează un nivel ridicat de vigilență: 64% dintre cei cu vârste între 18 și 28 de ani au identificat oferte false și au reușit să le evite, iar doar 4% nu sunt siguri dacă au întâlnit fraude. În rândul Generației X, incertitudinea este mai mare, cu 15% dintre respondenți care nu sunt siguri dacă au întâlnit fraude. În ciuda vigilenței diferitelor generații, aproximativ 8% dintre români recunosc că au fost victimele ofertelor false sau fraudelor online.
Pentru a sprijini consumul conștient în cel mai intens sezon de cumpărături al anului, Asociația CFA România lansează ghidul „Abracashdabra de Sărbători”, un material practic construit pe expertiza specialiștilor certificați CFA. Ghidul combină claritatea financiară cu idei pentru menținerea liniștii și echilibrului personal în fața ofertelor și promoțiilor.
„Sărbătorile pot fi un prilej de a pune în practică decizii financiare inteligente: de la economisire și planificarea responsabilă a cheltuielilor, până la investirea în experiențe și valori care aduc satisfacție reală. Chiar și în fața ofertelor care apar peste tot în această perioadă, prioritizarea cadourilor care creează amintiri sau compararea prețurilor pot transforma sezonul festiv într-un proces echilibrat”, explică Florentina Almăjanu, Director General al Asociației CFA România.
Educația financiară, esențială în sezoanele de oferte
Educația financiară oferă românilor instrumentele necesare pentru a-și gestiona mai eficient resursele și pentru a-și asigura independența financiară, iar mesajele despre consum responsabil și educație financiară sunt considerate utile de respondenții studiului: peste jumătate dintre ei le citesc și încearcă să le aplice, inclusiv 60% dintre tinerii din Generația Z.
Un sfert dintre români își doresc să învețe să recunoască reducerile reale, iar un procent similar vrea să evite cumpărăturile impulsive. În același timp, 44% dintre tinerii din Generația Z vor să învețe cum să economisească pentru cadouri, cu peste 20 de puncte procentuale mai mult decât media populației generale. În ceea ce privește percepția asupra economisirii, 66% o văd ca pe o formă de responsabilitate, 24% ca pe o planificare pentru viitor, iar doar 8% o asociază cu o restricție sau renunțare.
Metodologie: Barometrul Sezoanelor Financiare a fost derulat în perioada 3–6 noiembrie 2025, prin metodologia Computer Assisted Web Interviewing, pe un eșantion de 1.130 de respondenți din generațiile Z, Millennials și X, cu preponderență din mediul urban.
