Legumele și fructele proaspete au ținut inflația sub pragul de 10%
Inflația a rămas sub pragul de 10% în luna septembrie a acestui an datorită unei ieftiniri sezoniere a alimentelor, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Însă, în ciuda acestei evoluții pozitive minimale (-0,2%), alimentele costau cu 7,8% mai mult în septembrie 2025 față de septembrie 2024. În același interval, prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu peste 11%, iar tarifele pentru servicii au fost majorate cu 10,3%. Astfel, rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2025 comparativ cu luna septembrie 2024 a fost 9,9%. 
Strict în privința alimentelor, în luna septembrie a acestui an, doar cartofii (-10,43%), zahărul (-2,44%) și mălaiul (-0,93%) costau mai puțin decât în septembrie 2024, potrivit datelor INS. Raportat însă la luna august a acestui an, analiza a marcat câteva ieftiniri sezoniere: legumele și conservele din legume (-2,89%) și fructele și conservele din fructe (-3,15%). Totodată, prețuri mai mici au avut și făina (-0,33%), mălaiul (-1,98%) și carnea de porc (-0,66%).
„Odată cu intrarea în vigoare a noilor cote de TVA și a accizelor majorate, piețele se așteptau inflația să atingă două cifre, ajungând la 10,1%. Estimarea noastră era de 10%. De fapt, fructele și legumele proaspete (în special cartofii) au exercitat o presiune ușor mai mare decât se aștepta asupra prețurilor)”, explică economiștii ING.
În ceea ce privește estimările Băncii Naționale a României, rata anuală a inflației va intra pe un platou la finalul trimestrului trei (luna septembrie) și va scădea foarte lent în următoarele trei luni, pe fondul efectelor tranzitorii peste așteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor.
„Implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este însă de natură să antreneze presiuni dezinflaționiste tot mai intense din partea factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi din partea cererii agregate, în principal prin corecția bugetară inițiată astfel în 2025 și accentuată probabil în anul viitor, ce va conduce și la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent”, consideră analiștii BNR.
Totodată, oficialii Băncii Naționale au punctat și faptul că, potrivit celor mai recente date și analize, există „o cvasi-stagnare a activității economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată însă cu o creștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore. Astfel, în intervalul iulie-august, vânzările cu amănuntul au continuat să-și încetinească creșterea față de perioada similară a anului trecut, în timp ce, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a consemnat un salt deosebit de amplu în luna iulie”, au completat reprezentanții BNR.
