Guvernatorul BNR: Aproape jumătate din inflație, determinată de costurile cu energia, de TVA și de accize
Eliminarea plafoanelor pentru tarifele la energia electrică a avut un impact mult mai mare asupra prețurilor decât majorarea TVA, susține Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României. Potrivit datelor publice, anularea plafoanelor pentru tarifele la energia electrică a dus la un impact de 2,3 puncte procentuale, în timp ce impactul majorării TVA a fost la jumătate. 
În ansamblu, prețurile din economie au reflectat aproximativ 85% din schimbarea de TVA. În timp ce în sectorul legumelor și fructelor această majorarea nu s-a văzut, în cazul produselor procesate au apărut modificări de preț încă de la începutul lunii august.
„Prețul alimentelor procesate alimentelor procesate și ale serviciilor au avansat peste nivelul justificat de modificarea fiscală. În industria alimentară și în servicii, costul cu forța de muncă are încă valori ridicate. Iar pentru alimentele procesare, majorarea TVA a fost transmisă predominant la data introducerii măsurii, în zilele imediat următoare, în timp ce pentru bunurile nealimentare volatilitatea mai prelungită sugerează un transfer gradual în prețurile de consum”, a explicat Mugur Isărescu.
Scumpiri ample s-au observat și în cazul serviciilor de piață, în linie cu comportamentul tipic pe acest segment,
caracterizat prin ajustări mai puțin frecvente ale prețurilor, dar ajustări mai ample, se arată în analiza BNR. În tot acest context, cererea agregată continuă să scadă.
„După aproape patru ani de cerere excedentară, aceasta a intrat în teritoriu negativ și va continua să scadă, după cum arată datele de prognoză. Se schimbă un element fundamental în ceea ce privește evoluția inflației în România. Scade consumul în asociere cu declinul încrederii consumatorilor și al salariilor nete reale, precum și cu încetinirea creșterii resurselor împrumutate”, a completat Guvernatorul BNR.
În acest context, BNR estimează că rata anuală a inflației calculată pe baza indicilor prețurilor de consum va fi de 9,6% în decembrie 2025, cu 0,8 pp peste estimarea din raportul anterior, și de 3,7% în decembrie 2026, cu 0,7 pp peste estimarea din raportul anterior.
„Vom vedea o ajustare amplă în trimestrul trei anul viitor, fiind vorba de o reducere de 5pp. Când? Atunci când iese din baza de calcul impactul direct al șocurilor pe calea ofertei. Ce mai observăm? Că față de prognoza din vară avem o curbă sensibil mai ridicată a inflației. Ce s-a subestimat în vară? S-a subestimat în primul rând impactul măsurilor administrative, liberalizarea pieței de energie electrică și majorarea impozitelor indirecte din trimestrul III. Și, de asemenea, un impact care e greu de măsurat, al anticipațiilor inflaționiste. Este un mediu politic și social destul de tensionat în această perioadă și toate aceste discuții împing creșterile de prețuri mai sus decât am anticipat noi în lunile de vară”, a explicat Mugur Isărescu.
Potrivit analizei BNR, după ce indicele prețurilor de consum va ieși de sub impactul șocului determinat de creșterea prețurilor la electricitate și de creșterea impozitelor, se va reintra în intervalul țintei în primul trimestru al anului 2027. Pe termen scurt însă, măsurile administrative − liberalizarea pieței de energie electrică și majorarea impozitelor indirecte din trimestrul III a.c., au efecte care reprezintă aproape jumătate din nivelul ratei anuale a inflației din decembrie 2025.
„În 2025 avem 5pp, aproape jumătate din inflație, determinată de impozitele indirecte - TVA și accize-, și de costurile cu energia electrică și gazele naturale”, a declarat Guvernatorul.
Riscuri la adresa traiectoriei proiectate a ratei inflației
Când vine vorba despre riscurile la adresa traiectoriei proiectate a ratei inflației, Banca Națională pune pe primul loc deciziile administrative și de politică fiscală și a veniturilor. Prețul gazelor naturale, după expirarea schemei de plafonare, dinamică dependentă şi de evoluția prețurilor de pe piața europeană, ar putea duce la o nouă creștere a inflației. Totodată, și ridicarea plafonului aplicat adaosului comercial în cazul alimentelor de bază, ar putea duce la creșterea prețurilor la care se poate adăuga o posibilă relaxare a disciplinei fiscale (creșterea cheltuielilor curente ori a celor cu investițiile publice).
Și prețurile materiilor prime, îndeosebi componentele energetice și bunurile alimentare, pot pune presiune pe prețuri pe termen mediu. Lista riscurilor menționate de BNR este continuată de perturbarea lanțurilor globale de valoare adăugată în eventualitatea accentuării protecționismului comercial, volatilitate ridicată (volum şi preț) pe piețele materiilor prime, având în vedere reacțiile de adaptare la climatul ridicat de incertitudine (rezerve strategice), efectele ale rundelor recente de sancțiuni vizând petrolul și gazele naturale lichefiate și de costurile asociate tranziției spre o economie verde. Nu în ultimul rând, conținutul și calendarul celui de-al treilea pachet de consolidare fiscală și noile măsuri de ajustare a deficitului bugetar pot da peste cap estimările BNR.
