Creșterea TVA a dus inflația anuală la aproape 10%, depășind estimările BNR
După ce inflația a crescut brusc în luna iulie, ajungând la 7,8%, ca efect al eliminării plafonării tarifelor pentru energia electrică, statistica a calculat și impactul generat de creșterea TVA începând cu data de 1 august. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că după ce cota generală de TVA a fost majorată de la 19% la 21% și de la 9% la 11% în cazul alimentelor, inflația anuală a urcat la 9,9%, depășind estimarea BNR de 9,7%. 
Concret, în luna august a acestui an, alimentele costau cu 8,92% mai mult decât în august 2024, produsele nealimentare aveau prețuri cu 10,48% mai mari, iar tarifele pentru servicii au fost cu 9,85% pentru nivelul din august 2024. Raportat la luna iulie a acestui an, ultima cu cote reduse de TVA, alimentele s-au scumpit cu 1,63%, produsele nealimentare 2,10%, iar tarifele pentru servicii au crescut cu 2,87% în doar o lună.
Pe lista produselor cu prețuri mai mari în luna august față de luna iulie se numără cafeaua (+3,94%), ouăle (+3,1%), băuturile alcoolice (+3,3%), pâinea (+3,06%), laptele de vacă (+3,04%) și carnea și produsele din carne (+2,%). În cazul produselor nealimentare, combustibilii au continuat să se scumpească (+3,3%), la fel și energia electrică (+2,56%) și țigările (+2,85%).
În ceea ce privește alimentele, fructele și legumele proaspete au reprezentat o surpriză plăcută, cu prețuri mai mici decât se aștepta, reflectând producția agricolă puternică. Cu toate acestea, produse precum ouăle, cafeaua și zahărul au compensat acest lucru cu presiuni mai puternice asupra prețurilor.
La jumătatea lunii august, Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, anunța că expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energie, TVA și accizele mărite sunt factorii care vor duce la creștere importantă a inflației la această toamnă.
„Pe calculele noastre, estimăm un șoc de două puncte procentuale care vin doar din liberalizare pieței energiei electrice la 1 iulie. Al doilea șoc major, cel al TVA, asupra inflației va fi de 1,6 pp, iar majorarea accizelor va avea un impact de 0,4 pp. Sunt trei șocuri majore care vor fi resorbite perioada următoare dacă evităm efectele secundare. Deteriorarea așteptărilor inflaționiste nu este ușoară după asemenea creșteri de prețuri”, a explicat Mugur Isărescu la acea dată.
Totodată, Banca Națională a României a estimat că rata anuală prognozată a inflației IPC va fi de peste 9% în decembrie 2025 (+4,2 pp față de raportul anterior) și ar urma să scadă la 3% la finalul anului 2026. Explicația? La nivelul variației anuale a IPC, efectul direct al măsurilor fiscale dispare după patru trimestre de la implementare determinând o scădere bruscă a ratei anuale a inflației în trimestrul al treilea din 2026, orizont la care vor predomina influențele dezinflaționiste deja acumulate de la nivelul cererii agregate, induse de pachetul fiscal.
Analiștii ING estimează o inflație de 9,6% pentru finalul acestui an și consideră că, pe termen scurt, există șanse mari ca inflația să atingă din nou pragul de două cifre înainte să se stabilizeze la 9,6%. În plus, inflația va rămâne ridicată până în vara anului următor când șocurile inflaționiste actuale vor dispărea din baza de calcul și vor contribui la stabilizarea inflației la aproximativ 4,5% până la sfârșitul anului 2026.
„Scăderea inflației va depinde de factori mai generali, precum creșterea economică, dinamica salariilor și anticipațiile inflaționiste, pe care Banca Națională a României va continua probabil să le ia în considerare cu atenție. În acest stadiu, argumentul în favoarea unui episod inflaționist temporar - comparativ cu cel anterior - se bazează pe faptul că acesta coincide cu o încetinire vizibilă a consumului și a creșterii salariilor, alături de încrederea scăzută a consumatorilor. În plus, echipa noastră se așteaptă ca prețurile globale ale petrolului să continue să scadă, în timp ce un sezon agricol puternic ar trebui să contribuie la limitarea presiunilor asupra prețurilor alimentelor. Împreună, acești factori vor contribui la scăderea inflației, efectele devenind mai evidente până în 2026”, explică analiștii ING.
