Alimentele, cu peste 7,6% mai scumpe în noiembrie 2025 față de noiembrie 2024
Chiar dacă la nivel general inflația din România s-a menținut stabilă în luna noiembrie, prețul alimentelelor a continuat să crească. Raportat la luna octombrie, prețul produselor alimentare a fost cu 0,25% mai mare, în timp ce creșterea față de decembrie este de 7,3% și de 7,6% față de noiembrie 2024, arată datele Institutului Național de Statistică. 
Din lista produselor alimentare analizate de INS, în noiembrie față de octombrie s-au ieftinit doar produsele de făina (-0,42%), cartofii (-1,29%), fructele proaspete (-0,05%), citricele și alte fructe meridionale (-2,03%), margarina (-0,14%), untul (-0,1%) și zahărul (-0,54%). Raportat însă la luna noiembrie a anului trecut, doar făina și cartofii au avut prețuri mai mici în noimebrie 2025, restul alimentelor înregistrând prețuri mai mari.
Între cele mai mari scumpiri se numără cafeaua (+20,5%), fructele proaspete (+15,1%), laptele de vacă (+11,2%), carnea de vită (+11,1%), citricele (+9,97%), pâinea (+9,86%), ouăle (+9,43%), uleiul de consum (+9,12%), carnea de pasăre (+8,84%), peștele proaspăt (+8,05%) și băuturile alcoolice (+7,19%).
În ceea ce privește ultima lună din acest an, Banca Națională a României estimează că rata anuală a inflației calculată pe baza indicilor prețurilor de consum va fi de 9,6% în decembrie, cu 0,8 pp peste estimarea anterioară, și de 3,7% în decembrie 2026, cu 0,7 pp peste estimarea din raportul anterior. Și economiștii ING și-au ajustat prognoza pentru finalul acestui an.
„Ușoarele divergențe pozitive din ultimele două luni au condus la o ajustare în sens ascendent a prognozei noastre pentru sfârșitul anului 2025, de la 9,6% la 9,8%. Acest lucru înseamnă, de asemenea, modificări minore în sens ascendent ale traiectoriei inflației pentru anul viitor. În acest stadiu, prognoza noastră medie privind inflația pentru 2026 a crescut ușor de la 7,1% la 7,2%, cu o valoare la sfârșitul anului de 4,5%, peste proiecția de 3,7% a Băncii Naționale a României”, explică economiștii ING.
Însă riscurile pentru această perspectivă rămân duble, susțin aceștia. Pe de o parte, presiunile reînnoite asupra prețurilor energiei, în special facturile la gaz din aprilie 2026, ar putea determina o creștere a inflației. Pe de altă parte, cererea slabă și creșterea moderată a salariilor vor domina probabil pe termen scurt, reducând riscul efectelor secundare ale actualei creșteri inflaționiste.
„În ansamblu, această perioadă de inflație pare mult mai puțin intensă decât creșterea care a urmat pandemiei de Covid-19, întrucât nu există factori cheie precum stimulente fiscale, șocuri ale prețurilor materiilor prime și creșteri salariale puternice. În principiu, acest lucru ar trebui să permită Băncii Naționale a României să înceapă reducerea ratelor dobânzilor chiar înainte ca inflația să înceapă să scadă semnificativ în 2026”, adaugă economiștii ING.
