Studiu ASE: Tichetele de valoare au generat peste 1,4% din PIB în 2024
Tichetele de valoare precum cardurile de masă, voucherele de vacanță și tichetele sociale au generat în 2024 un impact economic de peste 1,4% din Produsul Intern Brut al României, susținând mai mult de 213.000 de locuri de muncă la nivel național, arată datele unui studiu realizat de o echipă de cercetători ai Academiei de Studii Economice din București. 
Studiul, prezentat în cadrul Policy & Impact Forum, eveniment ce s-a desfășurat la Ambasada Franței în România, a subliniat importanța creării unui cadru în care toți actorii relevanți în procesul de formulare a politicilor publice pot purta un dialog constructiv, bazat pe date concrete.
„Politicile publice și sociale care au avut la bază sistemul tichetelor de valoare și-au recunoscut viabilitatea și importanța inclusiv la nivel internațional. În cadrul programului aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), aceste politici au atras atenția iar România a făcut parte din grupul celor șapte țări care s-au evidențiat în punerea în practică a acestor politici publice și sociale, alături de Belgia sau Franța, țări recunoscute ca fiind specialiste în această direcție. Deci este foarte important pentru noi ca și industrie, ca urmare a acestui eveniment pe care ne dorim să-l continuăm și în anii următori, să continuăm acest parteneriat, să susținem viabilitatea lui, atât pe plan intern cât și internațional”, a declarat Elena Pap, Vicepreședinte al APET.
„Sistemul de tichete are o importanță deosebită atât pentru Franța, cât și pentru România. Pe de o parte, tichetele de masă și cecurile cadou sunt o invenție franceză din anii '60, care face parte integrantă din viața de zi cu zi a milioane de francezi. Pe de altă parte, acest sistem este foarte dezvoltat în România, una dintre primele țări din regiune care l-a adoptat, în beneficiul a șase milioane de români”, susține Nicolas Warnery, Ambasadorul Franței în România.
Eliminarea completă a tichetelor de valoare ar conduce la pierderi anuale de 18,99 mld de lei, echivalentul a 1,079% din PIB, și la pierderea a peste 150.000 de locuri de muncă, în special în alimentație, retail și servicii.
În schimb, dacă tichetele de masă și voucherele de vacanță ar fi indexate cu inflația conform scenariului simulat, impactul total asupra economiei ar crește cu până la 0,14% din PIB, generând între 12.000 și 18.500 de locuri de muncă suplimentare, cu efecte vizibile atât asupra consumului intern, cât și în zonele vulnerabile.
„Studiul ne-a arătat că acest sistem crează și ține foarte multe locuri de muncă, atât în marile lanțuri, dar mai ales în ecosistemele locale. Aceste tichete ajută micile afaceri din localități tocmai pentru că se generează o cerere agregată constantă. Există multe dezbateri legate de voucherele sociale. Există o școală de gândire care spune ca dacă valoarea este prea ridicată se pierd contribuțiile sociale. Există altă școală de gândire pe zona de protecție socială care spune ca în acest fel banii ajung unde trebuie și oferă protecție socială. Eu cred că suntem astăzi într-o situație economică în care creșterea valorii voucherelor este o cale de mijloc care poate fi acceptată de toți jucătorii”, susține Tănase Stamule, Decanul FABIZ.
Tichetele de masă contribuie la creșterea gradului de incluziune financiară a beneficiarilor iar, în prezent, acestea sunt impozitate cu 20%. România a decis însă ca pentru tichetele de masă fie percepută contribuție la sănătate de 10%.
„Tichetele sociale nu sunt o cheltuială, ci un mecanism de echilibru economic si social, stimulează PIB-ul, susțin creșterea economică și evită fluctuațiile majore, creează locuri de muncă, reducând șomajul, și reduc economia informală, ceea ce pune mai mulți bani în sistemul public și susține sistemul de stat. Recomandăm menținerea fermă a politicii tichetelor de valoare și a voucherelor sociale deoarece toate simulările din studiu demonstrează clar că aceste instrumente generează un impact pozitiv major asupra economiei, ajută la menținerea și crearea a zeci de mii de locuri de muncă și stimulează lanțuri economice. Un mecanism automat de indexare cu rata inflației este esențial pentru a proteja puterea de cumpărare a beneficiarilor și pentru a păstra efectul real stimulativ la nivel macroeconomic”, a declarat Lect. Univ. Dr. Vanesa Teodorescu, directorul proiectului.
