Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR: Nu suntem în recesiune, dar există acest risc
Măsurile din primul pachet fiscal asumat de Guvern vor avea efect masiv asupra inflației și vor reduce și mai mult puterea de cumpărare, lucru care se va resimți direct în evoluția economică a României, atrage atenția Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României. 
„Măsurile fiscale erau absolut necesare și s-ar putea ca, la finalul celor 12 luni în care vor fi resorbite șocurile, să intrăm într-o perioadă de creștere economică mai puternică, mai sustenabilă – așa cum s-a întâmplat după 2010 - 2011 – și să avem o inflație relativ scăzută. Avem nevoie și de stabilitate fiscală, în sensul că probabil o să renunțăm la zecile, sutele, de măsuri fiscale care au fost luate din 2010 până în 2022 și care acum sunt corectate, sau măcar se încearcă, pentru că au tot fost reduse impozite, dar au crescut cheltuielile. Putem să fim mai optimiști, dar pentru moment trebuie să trecem peste acest hop”, a explicat Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României.
Un hop care se traduce printr-o creștere masivă a inflației în toamna acestui an și o scădere a cererii interne, context în care și creșterea economică se află sub presiune și există analiști care susțin că România riscă să intre în recesiune în acest an.
„Datele sunt clare, nu suntem în recesiune, cel puțin așa cum se definește recesiunea, dar există acest risc. Pe de o parte, totul depinde de continuare programului fiscal-bugetar pentru că el aduce credibilitate țării. Pe partea monetară, cu refacerea rezervelor, lucrurile s-au îmbunătățit semnificativ. A crescut rezerva și tinde să crească în continuare, cursul de schimb este stabil fără sprijinul BNR. În primul rând, riscul este legat de factori externi, pentru că bună parte din industria românească depinde de ce se întâmplă în Europa și acolo lucrurile nu arată prea bine. În al doilea, riscul este legat de o reducere masivă a consumului și absorbției interne. În trecut aveam excedent de cerere, acum avem deficit major de cerere. Reducerea consumului intern, pentru că se reduc veniturile, trebuie contrabalansată cu ceva ca să nu intri în recesiune. Miza este absorbția banilor europeni, continuarea investițiilor finanțate din bani europeni care să compenseze acest lucru. Și atunci probabil că economia va merge următoarele 12 luni cu o creștere undeva între 0% și 1%. Aceasta este prognoza mea și vă spun că este pe bază de «nasometru». Nu avem date cu care să lucrăm în acest moment și s-ar putea să fie o prognoză puțin optimistă”, a adăugat Guvernatorul BNR.
Inflația, creștere majoră în luna septembrie
Expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energie, TVA și accizele mărite sunt factorii care vor duce la creștere importantă a inflației la această toamnă. Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României, a atras atenția că, în luna septembrie, inflația ar putea ajunge la 9,7%, iar la finalul anului va fi peste 9%, estimare aproape dublă față de cea făcută inițial.
„Pe calculele noastre, estimăm un șoc de două puncte procentuale care vin doar din liberalizare pieței energiei electrice la 1 iulie. Uitându-ne pe indicele care a apărut astăzi (n.red: IPC la nivelul lunii iulie publicat de INS), a fost ceva mai mult: 2,2 pp. Al doilea șoc major, cel al TVA, asupra inflației va fi de 1,6 pp, iar majorarea accizelor va avea un impact de 0,4 pp. Erau 4 pp procentuale calculate săptămâna trecută, sunt 4,2 pp în baza datelor pe care le avem astăzi. Sunt trei șocuri majore care vor fi resorbite perioada următoare dacă evităm efectele secundare. Deteriorarea așteptărilor inflaționiste nu este ușoară după asemenea creșteri de prețuri”, a explicat Mugur Isărescu.
Astfel, rata anuală prognozată a inflației IPC va fi în jur de 9,6% - 9,7% în luna septembrie (vârf al intervalului de prognoză), peste 9% în decembrie 2025 (+4,2 pp față de raportul anterior) și ar urma să scadă la 3% la finalul anului 2026. Explicația? La nivelul variației anuale a IPC, efectul direct al măsurilor fiscale dispare după patru trimestre de la implementare determinând o scădere bruscă a ratei anuale a inflației în trimestrul al treilea din 2026, orizont la care vor predomina influențele dezinflaționiste deja acumulate de la nivelul cererii agregate, induse de pachetul fiscal.
Pe termen scurt, presiuni inflaționiste suplimentare șocurilor de ofertă menționate deja vin din segmentul legume-fructe, din cauza condițiilor climaterice nefavorabile, dar și din inflația de bază (în special alimente procesate și servicii), din cauza costurilor cu materiile prime agroalimentare și forța de muncă, a anticipațiilor inflaționiste și a episodului recent de depreciere a leului, este explicat în raportul asupra inflației publicat de BNR.
