Flavius Jakubowicz, Președintele AAFBR: România se află într-un moment decisiv din punct de vedere economic
România se află în fața unor decizii fiscale majore, cu impact pe termen lung, atrag atenția la unison economiștii. Modificările pe care noul Guvern le va aduce Codului Fiscal vor determina prosperitatea pe termen lung a țării, iar redresarea economică nu poate fi făcută strict prin majorări de taxe, educația financiară jucând un rol crucial în acest moment, au susținut economiștii prezenți la cea de-a XVII-a conferință anuală a Asociației Analiștilor Financiar Bancari din România, eveniment care a reunit lideri economici, reprezentanți ai BNR, macroeconomiști, consultanți fiscali, analiști bancari și reprezentanți ai mediului academic. 
„Anul 2025 marchează un moment de inflexiune pentru ceea ce înseamnă economia României. Conform datelor publicate de Eurostat, deficitul bugetar al țării noastre a atins în 2024 nivelul de 9,3% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, depășind semnificativ plafonul de 3% stabilit prin planul de stabilitate și creștere. Această evoluție este rezultatul unor combinații de factori, inclusiv creșteri semnificative ale cheltuielilor publice, în special în zona rigidă a salariilor și pensiilor, precum și în condițiile unor venituri fiscale sub așteptări”, a explicat Flavius Jakubowicz, Președintele Asociației Analiștilor Financiar Bancari din România.
În acest context, Guvernul României și-a asumat angajamentul de a reduce deficitul bugetat la 7% din PIB în anul 2025, conform planului bugetar structural național pe termen mediu. Cum poate fi realizat însă acest lucru în condițiile în care după doar primele două luni din an, România a înregistrat deja un deficit bugetar de 2,95% din PIB, adică o diferență de aproape 56 de miliarde de lei între cheltuielile și veniturile statului. În acest condiții, atingerea pragului de 7% la final de an este aproape imposibil de realizat fără implementarea unor măsuri fiscale suplimentare.
„În fața acestor provocări, România trebuie să identifice un echilibru delicat între necesitatea consolidării fiscale și imperativul stimulării creșterii economice, obligatoriu pentru continuitatea procesului de convergență al României către reperele de referință la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește standardele de calitate a vieții cetățenilor. Reducerea deficitului bugetar nu poate fi realizată exclusiv prin tăierea de cheltuieli și necesită o abordare comprehensivă care ar trebui să includă lărgirea bazei de impozitare, combaterea evaziunii fiscale, îmbunătățirea colectării veniturilor, o reformă a sistemului de cheltuieli publice, pentru a asigura eficiența și eficacitatea acestora și, de asemenea, promovarea investițiilor publice și private în sectoare strategice, pentru a angrenarea de creștere economică”, a adăugat președintele Asociației Analiștilor Financiar Bancari din România.
Este important de menționat că România se află sub procedură de deficit excesiv încă din anul 2020, după ce 2019 s-a încheiat cu o diferență de 4,3% între veniturile și cheltuielile statului. Apoi a urmat pandemie și măsurile populiste ale anului 2024, an electoral. În lipsa unor măsuri clare de reducere a deficitului bugetar, România riscă sancțiuni de ordin financiar din partea Uniunii Europene.
„Trebuie să venim cu o soluție la o formulă care, în esență, pare simplă: venituri minus cheltuieli să fie cel mult 3% din PIB. Însă fiecare modificare la nivel economic are implicații asupra mediului de afaceri, asupra societății în ansamblu. Economia României a avut o creștere de doar 0,8% în 2024 și a stagnat în primul trimestru al acestui an. Agențiile de rating, în ultimii cel puțin zece ani, au păstrat România pe ultima treaptă recomandată investițiilor. În doar șase luni, perspectiva de țară s-a deteriorat de la stabilă la negativă. Așadar, avem un avertisment foarte serios, cu impact dăunător asupra investițiilor, principalul motor sănătos de creștere economică”, a punctat Daniela Ropotă, Vicepreședinte AAFBR.
Impactul încălcării principiilor prudenței fiscale
În teorie, principiile prudenței fiscale implică „un trai care nu depășește mijloacele disponibile, să nu crești salariile mai rapid decât crește productivitatea, să nu crești pensiile mai rapid decât cresc salariile - din care sunt finanțate -, să nu finanțezi cheltuieli permanente, cum sunt salariile și pensiile, din venituri temporare, cum ar fi împrumuturile”, a explicat Valentin Lazea, Economist Șef în cadrul Băncii Naționale a României. Numai în cazul primului principiu, acest lucru ar fi presupun un buget echilibrat, cu deficit spre zero la sută din PIB, în anii cu creștere economică mare, și un deficit bugetar de maxim 3% în anii cu creștere economică mică sau negativă. Iar când vine vorba despre salarii și pensii, acestea au ajuns să reprezinte peste 80% din veniturile fiscale ale României.
„Când încrederea dispare, prețul încrederii crește. E ca atunci când dispar merele de pe tarabă. Prețul acestora crește. Corecția momentului fiscal în care ne aflăm nu este imposibilă, însă are o miză mare, probabil mai mare decât a fost vreodată până acum. O dată trebuie să ajustăm fiscal balanța fără a deteriora creșterea economică, menținând încrederea investitorilor, și respectând normele fiscale ale Uniunii Europene, care sunt o provocare pentru toate statele, nu doar pentru noi”, a declarat Florian Libocor, Economist Șef BRD, în cadrul conferinței AAFBR.
Astfel, ținta de deficit pentru 2025, de 7% din PIB, poate fi construită pe trei piloni-cheie: controlul cheltuielilor, creșterea veniturilor și maximizarea absorbției fondurilor europene, susține economistul șef al BRD. Însă una dintre piedicile care stau în fața absorbției bune a fondurilor europene este tocmai deficitul bugetar ridicat, care limitează cofinanțarea națională.
În acest context, nevoie de finanțare crește constant. În acest an, potrivit datelor publice, necesarul de finanțare depășește 12% din PIB, adică 232 miliarde de lei. Deficitul bugetar reprezintă 135 de miliarde de lei, iar refinanțarea datoriei publice se ridică la 97 de miliarde de lei.
România, fruntașă la necolectarea TVA
„Datele din 2022 arătau că România este fruntașă în ceea ce privește TVA necolectat, 30,6% din obligația totală teoretică de colectare a TVA, care ar însemna ca 8,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă dublu față de Polonia. Ca procent în PIB este uimitor să observăm că acest gap echivalează cu ceea ce ar trebui să însemne deficitul bugetar dacă ar fi să respectăm criteriile Maastricht, adică 3% din PIB. 3% deficit bugetar nu a fost niciodată și nici nu va fi vreodată expresia performanței exercițiului bugetar. Va fi expresia derapajului maxim acceptat de către decidenții europeni pentru fiecare stat în parte”, a explicat Florian Libocor.
Între măsurile fiscale care ar putea fi aplicate de la data de 1 iulie se regăsește și o posibilă majorare a TVA, însă istoria economică a României a demonstrat că o astfel de majorare nu garantează încasări considerabil mai mari la bugetul statului. În 2010, TVA a fost crescută de la 19% la 24% iar încasările la buget într-un an de la această modificare au crescut cu doar 1,7% din PIB, potrivit datelor prezentate de economistul șef al BRD. În același timp însă, inflația a crescut de la 4,7% la 8% în 2010.
„Concluzia este că la creșterea cu 1 pp a TVA obținem ca efect secundar o creștere cu 0,35 pp echivalent PIB venituri din TVA și 0,66 pp creștere a inflației. Este relevant acest calcul pentru perioada respectivă și poate fi relevant ca punct de plecare vizavi de impactul pe care ar putea să îl aibă majorarea TVA în acest moment”, a adăugat Florian Libocor.
„României îi lipsește seriozitatea”
Principala problemă a ajustării fiscale este că aproximativ 90% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale se duc pe cheltuieli „foarte rigide: salarii, pensii și cheltuieli cu dobânzile”, specifică Ciprian Dascălu, Economist Șef BCR.
„Baza de venituri este foarte mică, de 27,2% din PIB. Doar două țări din UE sunt sub acest nivel. Problema este că și atunci când am avut creștere economică peste potențial, în 2015 - 2019, s-au luat măsuri care au dus la reducerea veniturilor cu 1,3 pp din PIB. Se vorbește despre gap-ul de TVA și, într-adevăr, dacă am ajunge cu colectarea undeva spre media UE, s-ar rezolva peste 2 pp din PIB. Doar că asta se întâmplă în timp, iar noi avem nevoie de ajustare fiscală ieri. Și probabil că nu vom scăpa fără creșteri de taxe”, a adăugat Ciprian Dascălu.
În prezent, atât mediul de business, cât și investitorii străini așteaptă un plan fiscal credibil din partea autorităților român, un plan bine comunicat, mai ales în contextul în care ratingul de țară al României a fost revizuit la negativ și există inclusiv riscul intrării în categoria junk.
„Ne lipsește seriozitatea. Undeva prin 2016 studiam situația Croației care atunci se afla cu două trepte sub ratingul României și se împrumuta mai scump decât noi. Acum lucrurile s-au inversat. Iar România nu se împrumută doar mai scump decât Croația, ci și decât Serbia și suntem undeva la nivelul Turciei. Ar trebui să ne reconstruim credibilitatea care, odată pierdută, e mai greu de recâștigat”, a declarat economistul șef al BCR.
Trebuie precizat însă faptul că toate măsurile de consolidare fiscală, fie că este vorba despre tăieri de cheltuieli, fie că este vorba despre creșteri de venituri, toate sunt recesioniste pe termen scurt, atrage atenția Ionuț Dumitru, Economist Șef Raiffeisen Bank.
„Avem de făcut o ajutare uriașă a deficitului bugetar. Problema se pune între a avea o suferință economică mai mică sau una mai mare. Și trebuie să alegem cu discernământ aceste soluții pe care le avem la îndemână pentru a minimiza impactul negativ. Dar impactul negativ este un dat cu care trebuie să luptăm. Iar o reformă care să ne aducă și consolidarea fiscală de care avem nevoie, trebuie să adreseze ambele părți ale bugetului, preponderent pe partea de venituri, din punctul meu de vedere. Dar, fără să adresezi și partea de cheltuieli, cred că efortul este în zadar. Oamenii nu vor mai plăti taxe și impozite, companiile vor căuta întotdeauna portițe de optimizare. Dacă nu îmbunătățim conformarea voluntară, nu putem crește nivelul de taxe colectate, iar acest lucru se poate face dor dacă le arăți oamenilor că banii sunt cheltuiți corect”, a completat Ionuț Dumitru.
„Ne aflăm într-un moment decisiv pentru viitorul economic al României. Deciziile pe care le vom lua acum vor influența traiectoria fiscală și economică a țării pentru mulți ani de acum înainte. Este esențial să acționăm cu responsabilitate, cu transparență și determinare pentru a asigura stabilitatea macroeconomică, sustenabilitatea finanțelor publice și prosperitatea pe termen lung a României”, a concluzionat Flavius Jakubowicz, Președintele Asociației Analiștilor Financiar Bancari din România.
