AMCHAM: Încrederea investitorilor în potențialul României nu mai poate fi susținută în lipsa reformelor structurale
Instabilitatea politică, inflația și deficitul sunt cauzele principale pentru reducerea planurilor de noi investiții arată rezultatele celei de-a opta ediții a sondajului AmCham România privind calitatea climatului investițional și de afaceri. Acesta indică o creștere a prudenței investitorilor, pe fondul vulnerabilităților economice și al instabilității politice prelungite. 
Astfel, deși pentru 2026 companiile estimează rezultate operaționale comparative cu anii anteriori, intențiile de investiții și extindere pe termen mediu (3-5 ani) sunt mai rezervate, iar încrederea în perspectivele de creștere economică s-a diminuat semnificativ, așteptările fiind mai degrabă de stagnare.
AmCham Business Barometer evidențiază modul în care membrii comunității AmCham Romania evaluează climatul investițional, avantajele competitive ale României, riscurile macroeconomice, perspectivele privind rezultatele de business, precum și prioritățile de politici publice considerate esențiale pentru competitivitatea economiei.
„Mesajul membrilor AmCham anul acesta este clar: încrederea investitorilor în potențialul României nu mai poate fi susținută în lipsa reformelor structurale și a creșterii capacității de implementare a proiectelor complexe. Deși mediul de afaceri a dovedit reziliență și a absorbit impactul măsurilor fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului, perioada de instabilitate prelungită și amânarea reformelor structurale descurajează noile investiții, și adâncesc decalajele față de economiile care integrează avansul tehnologic rapid”, a declarat Vlad Boeriu, Președintele AmCham România.
Rezultatele evidențiază o schimbare de perspectivă în rândul companiilor, marcată de o abordare mai rezervată a investitorilor care acordă o atenție sporită riscurilor interne și au așteptări mai ferme privind accelerarea reformelor și creșterea predictibilității.
Între principalele concluzii ale sondajului AmCham Business Barometer:
Reziliență și prudență: Răspunsurile referitoare la rezultatele de business indică reziliență și rezultate pozitive pentru multe companii în anul 2025, dar perspective considerabil mai prudente pentru 2026. Cel mai puternic semnal vine din zona investițiilor: mai puține companii intenționează să investească, iar tot mai multe preferă să amâne decizii majore până la apariția unui grad mai mare de predictibilitate. Această tendință reflectă preocupări legate de perspectivele economice, dezechilibrele macroeconomice și ritmul reformelor.
Reducerea apetitului investițional pe termen scurt (12 luni): Unul dintre cele mai importante semnale ale acestei ediții, în condițiile în care 40% dintre companii nu planifică investiții noi în următoarele 12 luni, cel mai scăzut nivel din ultimii ani. Doar 3% dintre respondenți au în plan investiții de peste 100 de milioane de euro, considerate strategice din punct de vedere al efectului de angrenare generat în economie. Statisticile privind investițiile străine directe în România și în țări vecine confirmă realitatea că investitorii compară tot mai atent oportunitățile din regiune, iar predictibilitatea, stabilitatea și continuarea reformelor influențează decisiv alocarea capitalului.
Diminuarea intențiilor de extindere pe termen mediu (3-5 ani): Intenția de extindere a activității înregistrează cea mai accentuată scădere din perioada analizată, de la 65% anul trecut la 55% în 2026, pe fondul migrării companiilor din zona planurilor de creștere către cea de consolidare și menținere a operațiunilor existente (de la 30% anul trecut, la 40% în 2026).
Piața muncii, determinantă pentru competitivitatea economică: Piața muncii se detensionează treptat (75% dintre respondenți au acordat calificativul „tensionat”, în scădere de la 83% anul trecut), însă problema nu dispare, ci se transformă. Principala provocare pentru companii nu mai este doar disponibilitatea forței de muncă, ci tot mai mult disponibilitatea competențelor de care economia are nevoie pentru a rămâne competitivă. În ansamblu, rezultatele sugerează că provocările de pe piața muncii sunt atât cantitative, cât și tot mai mult calitative. De aceea, reforma sistemului de educație, dezvoltarea competențelor și învățarea continuă trebuie să devină o prioritate strategică pentru România.
Cele mai valoroase avantaje competitive nu sunt noi: apartenența României la Uniunea Europeană (96%) și NATO (70%) ating cele mai ridicate niveluri de apreciere din istoria barometrului, alături de capitalul uman (65%) și dimensiunea pieței (59%), acestea din urmă în creștere, într-un context în care securitatea și stabilitatea geopolitică influențează tot mai mult deciziile de investiții.
Avantaje competitive care atrag investiții: Rezultatele confirmă că România continuă să beneficieze de câteva avantaje competitive importante, în special în zona digitală și tehnologică. În topul celor mai apreciate condiții de piață oferite de România se află calitatea infrastructurii de securitate cibernetică (43%) și calitatea infrastructurii digitale (39%). Provocarea este ca aceste avantaje să fie susținute de reforme și investiții implementate într-un ritm susținut, pentru a crește nivelul de digitalizare a administrației și a serviciilor publice, și pentru a evita apariția unor decalaje care pot afecta competitivitatea pe termen lung.
Provocările pentru investitori și pentru mediul economic: Provocările semnalate de mediul de afaceri nu sunt noi, ci reflectă, în mare măsură, probleme structurale care persistă de mai mulți ani: 89% dintre participanți califică predictibilitatea politicilor guvernamentale drept slabă & precară, 72% - stabilitatea macroeconomică, 72% debirocratizarea. În același timp, cadrul fiscal, politica economică și infrastructura de transport înregistrează îmbunătățiri moderate față de anul precedent. Aceste evoluții sunt încurajatoare, însă nu sunt încă suficient de puternice pentru a modifica semnificativ percepția generală a companiilor, fiecare fiind încă evaluată de mai mult de jumătate dintre respondenți la nivelul „slab și precar”.
Creșterea impactului riscurilor interne: 89% dintre respondenți, în creștere cu 20% față de anul trecut, încadrează instabilitatea politică printre principalii factori de risc pentru economie, urmată de inflație și creșterea costurilor fixe, în creștere de la 61% la 88%, deficitul bugetar și datoria publică, de la 74% la 80%, ceea ce confirmă mutarea preocupărilor către riscurile interne.
Impactul trendurilor globale: 72% dintre companii continuă să considere conflictele militare și riscurile geopolitice drept factorii cu cel mai mare impact asupra activității lor. Inteligența artificială rămâne, de asemenea, printre principalele tendințe care influențează companiile (61% în 2026 față de 71% în ediția din 2025), ceea ce indică faptul că accentul se mută tot mai mult de la potențialul disruptiv către integrarea sa ca instrument de eficientizare, inovare și creștere a productivității. Schimbările climatice coboară în clasamentul preocupărilor (16%) pe fondul prioritizării unor riscuri economice și geopolitice percepute ca având un impact mai imediat asupra activității companiilor.
Cele mai valoroase avantaje competitive: Apartenența României la Uniunea Europeană (96%) și NATO (70%) ating cele mai ridicate niveluri de apreciere din istoria Barometrului, alături de capitalul uman (65%) și dimensiunea pieței (59%), și acestea în creștere, într-un context în care securitatea și stabilitatea geopolitică influențează tot mai mult deciziile de investiții.
Priorități de politici publice pentru agenda economică: Răspunsurile membrilor indică faptul că România trebuie să continue simultan pe două direcții: accelerarea reformelor și a investițiilor aflate deja în derulare, dar și consolidarea fundamentelor economice relevante pe termen lung precum educație, sănătate și inovare. Pentru mai mult de jumătate dintre respondenți, prioritățile de politici publice trebuie să includă digitalizarea serviciilor publice (64%), investiții în infrastructură (63%), atragerea finanțării europene (62%), stimularea competitivității sistemului fiscal (53%).
Corupția afectează semnificativ mediul de afaceri: Peste două treimi dintre companii declară că resimt direct efectele corupției, iar aproape nouă din zece afirmă că sunt afectate indirect, rezultate care evidențiază caracterul sistemic al efectelor corupției asupra mediului de afaceri. Companiile asociază acest fenomen cu costuri suplimentare, incertitudine și distorsiuni concurențiale, elemente care afectează funcționarea eficientă a economiei și relația dintre sectorul privat și instituțiile publice.
Perspective economice în stagnare: 57% dintre respondenți anticipează stagnarea economiei României și 22% estimează o contracție economică. Doar 21% indică așteptări de creștere economică în 2026, comparativ cu ediția din 2024, când peste jumătate dintre participanții la sondaj aveau o perspectivă pozitivă. Din această perspectivă, mediul de afaceri pare să fi trecut de la o logică a așteptării revenirii la una a adaptării la un context mai complex și mai volatil.
Rezultatele Barometrului sugerează că România dispune în continuare de ancore de încredere – membru UE și NATO, și de potențial – calitatea capitalului uman și dimensiunea pieței, securitatea cibernetică, dar acestea nu mai sunt suficiente pentru a rămâne competitivă într-o economie globală aflată în transformare. România trebuie să completeze aceste atuuri cu predictibilitate, reforme și capacitate de implementare. Aceasta este condiția pentru transformarea potențialului economic al țării în investiții, locuri de muncă și prosperitate pe termen lung.
Metodologie: AmCham Business Barometer este sondajul anual realizat de Camera de Comerț Americană în România pentru a evalua percepțiile și așteptările companiilor membre privind climatul investițional, perspectivele economice și prioritățile de politici publice. Răspunsurile la sondaj au fost colectate în perioada aprilie – mai 2026, iar concluziile prezentate reflectă răspunsurile a 159 de companii membre - 48% din categoria marilor contribuabili, 43% contribuabili medii și 9% mici contribuabili.
