ACDBR: Impozitul minim pe cifra de afaceri distorsionează economia și falimentează distribuția tradițională
Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) – organizația care reprezintă distribuția tradițională a bunurilor de larg consum, cu 39 de membri și o cifră de afaceri cumulată de aproape patru miliarde de euro, solicită Guvernului României eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), un instrument fiscal care s-a dovedit a fi nefuncțional, perturbator și neconcurențial. 
IMCA penalizează în special companiile românești din sectoare cu marje reduse (0,8 – 3,5%), generează cote efective de impozitare intre 30% și 90% și împinge firmele solide, cu vechime de peste 30 de ani și o cotă de piață de circa 40%, către concedieri, restructurări, renunțarea la produse românești, contractarea de credite pentru plata taxelor sau, în caz extrem, către închiderea activității.
IMCA afectează în primul rând companiile cu capital autohton: firmele românești, locale, deși nu își transferă profitul, sunt impozitate direct pe cifra de afaceri, mult peste cota standard de 16%, indiferent de profitabilitate. În plus, pentru că taxarea nu mai depinde de profit, companiile sunt obligate să împartă costul pe lanțul comercial, transferând o parte din povară în prețurile finale – alimentând, inevitabil, inflația.
„Într-un moment crucial pentru construcția bugetului pe 2026, decidenții politici trebuie să acționeze responsabil, evitând transformarea acestei teme într-o dispută partizană. Este evident că IMCA nu și-a atins obiectivele de colectare, generând un dezechilibru major între veniturile prognozate și cele încasate, totodată descurajand investițiile si afectând capacitatea economiei private de a susține relansarea României. Economia noastră are nevoie de un acord politic rapid și de aplicarea unei soluții ferme, în interesul capitalului românesc: eliminarea IMCA începând cu data de 1 ianuarie 2026. IMCA nu colectează cât s-a promis, dar produce daune economice majore, iar declarațiile oficiale, din spațiul public, o subliniază dincolo de orice dubiu”, susțin reprezentanții Asociației Companiilor de Distribuție de Bunuri din România.
Aceștia citează o declarație a Ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, potrivit căruia „nu putem atrage investiții și nu putem susține dezvoltarea menținând un plafon pe cifra de afaceri care afectează toți investitorii, români și străini. Aceste companii trebuie încurajate să investească și să reinvestească. Un astfel de mecanism nu ajută dezvoltarea. IMCA nu și-a atins ținta și nici măcar nu a targetat zona de cheltuieli a multinaționalelor, care era cu adevărat sensibilă.”
Și Vicepremierul Tanczos Barna a declarat că nu susține IMCA. „Este o povară prea mare pentru economie, cred că a fost o decizie greșită și nu a produs acele rezultate pe care le-ar fi așteptat unii. Unele companii trebuie să îl plătească, celelalte nu, ceea ce creează o situație discriminatorie.A fost gândit ca un impozit împotriva unui singur sector, de retail, împotriva companiilor internaționale din acest domeniu, dar s-a extins la toate companiile. Trebuie să avem o soluție pentru a stopa exportul de profit”, consideră Tanczos Barna.
Prim-ministrul Ilie Bolojan susține că „impozitul așa-numit IMCA, impozitul pe cifră de afaceri, este un element care cred că trebuie reanalizat în așa fel, încât să-i penalizăm pe cei care, într-adevăr, abuzează de prețuri de transfer, care nu vor să plătească impozite, dar, în același timp, să nu penalizăm investițiile”.
Radu Burnete, consilier prezidențial, susține că această taxă a produs efecte foarte nocive în economie. „Sunt anumite sectoare care suferă foarte, foarte rău, li s-au comprimat marjele fantastic, sunt foarte multe companii românești afectate. Ceea ce ne-am dori să vedem este că renunțăm la acest tip de impozite speciale și că așezăm sistemul fiscal românesc pe o bază logică”.
„Distribuția de bunuri de larg consum și de carburanți sunt sectoare structurale cu marje mici de profit, între 0,8 – 3%. IMCA generează cote efective de impozitare disproporționate, de 3–6 ori peste nivelul de 16% din Codul fiscal, ajungând până la 90%. Cu cât marja e mai mică, cu atât companiile sunt mai penalizate, o parte din ele riscând să iasă din piață sau să își reducă drastic activitatea. Pentru a supraviețui, companiile vor fi împinse să crească prețurile (inflație), să renunțe la clienți, să iasă din anumite zone geografice (rural, orașe mici), să fragmenteze businessul sau să îl mute în alte jurisdicții, să disponibilizeze angajați. Efectul macroeconomic: concentrare de piață și acces mai slab la servicii de distribuție în zonele marginale”, a declarat și Dan Manolescu, Președintele Camerei Consultanților Fiscali.
