Oana Groșanu, Ambasada Sustenabilității în România: Mâncarea aruncată valorează între 50 și 200 de lei pe lună

Câteva felii de pâine veche, legume ofilite, o porție de mâncare gătită uitată în frigider. Toate ajung, de cele mai multe ori, la gunoi. Acest obicei aparent mic costă mult. Pentru fiecare familie din România, mâncarea aruncată valorează între 50 și 200 de lei pe lună. Asta înseamnă nu doar bani pierduți, ci și resurse naturale irosite și poluare. Oana Groșanu, Director Executiv al Ambasadei Sustenabilității în România

Articol semnat de Oana Groșanu, Director Executiv al Ambasadei Sustenabilității în România.

Parlamentul European a adoptat legislația care obligă toate statele membre să reducă risipa alimentară în mai multe etape. Până în 2030, se cere scăderea cu 10% a pierderilor din faza de procesare și fabricație a alimentelor şi reducerea cu 30% a risipei produse de gospodării, restaurante și retail, comparativ cu media din perioadele 2021-2023. Legea include și textilele: producătorii vor fi responsabili pentru colectarea, sortarea și reciclarea hainelor vechi sau nedorite.

La nivel național, cifrele sunt greu de ignorat: peste 2,5 milioane de tone de mâncare sunt aruncate anual, ceea ce înseamnă aproximativ 70 de kilograme pentru fiecare persoană. Un alt studiu confirmă că 46% dintre români aruncă mâncare gătită, iar pe lista produselor cel mai des irosite urmează pâinea, legumele și fructele. În multe cazuri, cumpărăturile impulsive și supraestimarea nevoilor duc la frigidere pline, dar și la pungi de gunoi mai grele.

Pierderile nu se întâmplă doar în casele consumatorilor, ci și în lanțul de producție. Spre exemplu, în agricultură se întâmplă când recoltele se strică pe câmp sau în depozite, în procesare și distribuție când produsele sunt eliminate din cauza aspectului sau a ambalajelor deteriorate, în retail și HoReCa, unde rafturile și meniurile generoase produc surplus constant.

Dacă risipa alimentară ar fi o țară, ar fi al treilea cel mai mare poluator din lume. Conform ONU, generează 8–10% din emisiile globale de CO₂. Fiecare kilogram de mâncare aruncat înseamnă apă, energie și terenuri agricole folosite în zadar. Reducerea risipei este una dintre cele mai eficiente metode de a scădea emisiile și de a conserva resursele.

Risipa poate fi însă transformată în resurse. Biodeșeurile devin compost care fertilizează solurile, biogaz care produce energie sau se transformă în materiale care înlocuiesc plasticul, pielea naturală și alte materiale poluante. Tehnologiile noi oferă ambalaje inteligente care indică prospețimea alimentelor și soluții digitale care optimizează stocurile magazinelor. Un rol important îl are și Banca pentru Alimente România, parte din Federația Europeană a Băncilor pentru Alimente. Ea colectează surplusul de la retaileri și producători și îl direcționează către ONG-uri și comunități vulnerabile. Astfel, hrana nu mai ajunge la gunoi, ci pe mesele celor care au nevoie.

Soluții practice pentru consumatori

Planifică: mergi la cumpărături cu o listă bine făcută și respect-o. Așa vei evita tentațiile și achiziționarea produselor care rămân nefolosite.
Folosește tehnologia: aplicațiile pentru liste de cumpărături (Bring, Anylist) și planificarea meselor (Yummly, Remly) te ajută să fii mai organizat. Alte aplicații, cum ar fi Bonapp, îți oferă acces la surplusul de mâncare și băuturi de la restaurante, cafenele și magazine alimentare, la preț redus.
Congelează ce nu reușești să consumi: dacă observi că nu vei mânca la timp anumite produse, pune-le în congelator. Același lucru se aplică și la porțiile gătite. Mai bine păstrezi pentru altă zi decât să arunci.
Împarte cu ceilalți: o porție de mâncare în plus poate ajunge ușor la un coleg de muncă, un vecin sau un prieten.

Oana Groșanu se întoarce pe scena conferinței Sustain Ability, pe 26 februarie, în calitate în moderator. Oana ne va ajuta să aflăm de la invitații noștri care sunt strategiile prin care poți să transformi provocările în beneficii pe termen lung și cum sustenabiliatea nu mai este o obțiune, ci s-a transformat într-un criteriu obligatoriu pentru loializarea consumatorilor. Va dezbate alături de Tulia Casvean, Indra Mihaila, Radu Sova si Cristina Popescu despre cum sustenabilitatea poate fi un motor de transformare reală în business și societate.

Până pe 6 februarie 2026, conferința Sustain Ability propune o ofertă specială pentru participanții care vor să se înregistreze la eveniment, tariful fiind de 105 euro + TVA. Mai mult, pe lângă oferta de early bird, punem la dispoziția companiilor reduceri de grup: 10% pentru mai mult de trei participanți și 15% pentru mai mult de cinci bilete cumpărate. Toate detaliile despre eveniment și modalitățile prin care vă puteți rezerva locul la conferință găsiți pe www.sustain-ability.ro. 

Răzvan Ingeaua, Director General Optimus Light
Răzvan Ingeaua, Optimus Light: Cererea pentru soluții integrate de refrigerare, creșterea de 90% în retail în 2025
Optimus Light, companie românească specializată în sisteme integrate de refrigerare pentru spații comerciale, instalații electrice și...
Dragoș Tuță Mihaylov, Fondator al Ambasadei Sustenabilității în România
Dragoș Tuță Mihaylov: Sustenabilitatea supraviețuiește acolo unde poate fi apărată ca strategie de creștere și de protecție a profitului
La World Economic Forum, sustenabilitatea nu a dispărut în 2026. Dar, pentru prima dată în ultimii ani, a devenit clar că nu mai există o...
FEPRA Nineta Ceauș, Chief People Officer, Ionuț Eriksen Chief Corporate Affairs & Communications Officer
FEPRA își consolidează echipa executivă pentru a susține strategia de dezvoltare a grupului
FEPRA, grup de companii specializate în economie circulară din România, anunță consolidarea echipei sale executive prin numirea Ninetei Ceauș...
Bilanț RetuRO colectare ambalaje
Românii au returnat peste 5,2 miliarde de ambalaje în 2025 prin Sistemul Garanție-Returnare
Peste 5,2 miliarde de ambalaje SGR au fost returnate în 2025 de către consumatorii din România, potrivit datelor furnizate de RetuRO,...