Spirits România propune un model de taxare care ar aduce statului venituri suplimentare de 3,6 mld. lei, până în 2030
Spirits România, asociația patronală care reunește principalii producători și importatori de băuturi spirtoase din România, a trimis autorităților o propunere de reformă substanțială a modului de calcul al accizei pentru băuturile care conțin alcool. 
Propunerea urmărește reducerea decalajelor actuale dintre accizele pe categorii de produse, corelarea accizelor cu conținutul efectiv de alcool pur și introducerea unui mecanism predictibil de ajustare pe baza indicelui mediu al prețurilor de consum.
„Propunerea noastră contribuie la creșterea constantă a veniturilor bugetare, concomitent cu sprijinirea obiectivelor de sănătate publică și convergență fiscală. Am solicitat autorităților o dezbatere cât mai urgentă a acestei propuneri, în interesul consumatorilor și al economiei românești”, a declarat Florin Rădulescu, Președinte Asociația Spirits România.
În acest moment, consumatorii plătesc aproape de patru ori mai multă acciză pentru o unitate standard de băutură spirtoasă decât pentru bere și de până la 64 de ori mai mult decât pentru vin, potrivit unui studiu Roland Berger, publicat în luna octombrie.
Creșterea cu peste 14% a accizei pentru băuturile spirtoase a dus la scăderea încasărilor acestei taxe la bugetul de stat deoarece consumatorii se orientează către băuturile mai ieftine din piața ilicită, nefiscalizată. Mai exact, de la începutul acestui an acciza la băuturile spirtoase a fost majorată de două ori – o dată cu 4,4% începând de la 1 ianuarie 2025 și apoi cu 10%, de la 1 august 2025. În pofida acestor majorări de taxe, veniturile statului rezultate din colectarea de accize la băuturile spirtoase au scazut cu 53,87 milioane lei în primele 9 luni ale lui 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024. O nouă majorare de 10% este prevazută în HG 141/2025 pentru 1 ianuarie 2026, însă reprezentanții Spirits România avertizează că păstrarea acestui calendar de creștere a accizei va avea consecințe dramatice, cu impact major asupra proliferării băuturilor din piața nefiscalizată.
O mai bună armonizare a discrepanțelor dintre valorile accizelor pentru bere, vin și băuturi spirtoase ar oferi venituri suplimentare semnificative de 3,6 miliarde lei până în 2030, și ar asigura alinierea treptată la mediile Uniunii Europene, fără impact disproporționat asupra producătorilor locali. În plus, prin adoptarea graduală a unui regim de accize armonizat între diferitele categorii de băuturi alcoolice, bazat pe conținutul de alcool, guvernul poate nu doar să crească veniturile fiscale, ci și să promoveze tipare de consum mai sănătoase. De mai mulți ani, industria băuturilor spirtoase este inițiator și susținător a numeroase campanii dedicate consumului responsabil, având ca scop promovarea moderației, creșterea gradului de conștientizare privind riscurile consumului abuziv de alcool și încurajarea alegerilor informate în rândul consumatorilor. În acest context, sectorul băuturilor spirtoase este pregătit să colaboreze în continuare cu autoritățile pentru extinderea acestor inițiative la nivel național, în vederea obținerii unui impact social mai amplu.
Propunerea Spirits de reformare a modului de calcul al accizei pentru băuturile care conțin alcool este bazată pe un calendar etapizat de armonizare a valorii accizelor, pe o perioadă de trei ani, urmat de aplicarea simultană și proporțională a modificărilor accizelor pentru toate categoriile de băuturi alcoolice, începând cu anul 2029, menținând un raport echitabil între produse.
În plus față de calendarul etapizat, Spirits a mai propus introducerea unui mecanism predictibil de actualizare a nivelului accizei, prin indexarea o dată la trei ani pe baza indicelui mediu al prețurilor de consum, eliminând volatilitatea generată de ajustările anuale.
Studiul realizat de compania de consultanță Roland Berger arată că sectorul băuturilor spirtoase reprezintă un contributor important la economia României — susținând zeci de mii de locuri de muncă, generând venituri fiscale semnificative și creând valoare adăugată în multiple domenii, de la agricultură până la industria ospitalității.
Astfel, potrivit studiului de piață Roland Berger, în anul 2024, sectorul băuturilor spirtoase a contribuit cu aproape un miliard de euro la PIB-ul României, o valoare comparabilă cu producția industrială a unor județe precum Buzău sau Olt.
Sectorul susține aproximativ 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 sunt directe, în producție și vânzări, 9.800 sunt indirecte, în agricultură, logistică, marketing și construcții, iar 4.400 sunt locuri de muncă induse, în alte domenii de sprijin. Aproape o treime dintre aceste poziții se regăsesc în agricultură, reflectând cererea ridicată pentru cereale, fructe și alte materii prime.
Spirits Romania este o asociație patronală care reunește principalii producători și importatori de băuturi spirtoase din România. Spirits Romania a fost înființata în 2013 cu scopul de a contribui la crearea unui cadru fiscal și legislativ funcțional, propice dezvoltării industriei locale de băuturi spirtoase, precum și din dorința companiilor membre de a se implica în crearea unor programe comune de educare a consumatorilor cu privire la consumul responsabil de alcool. Industria băuturilor spirtoase din România susține 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 sunt directe, în producție și vânzări, 9.800 sunt indirecte, în agricultură, logistică, marketing și construcții, iar 4.400 sunt locuri de muncă induse, în alte domenii de sprijin Membrii Spirits Romania exportă băuturi spirtoase de înaltă calitate de toate tipurile în peste 30 de țari din Europa, Asia și America. Spirits Romania este afiliată la Spirits Europe, organizația reprezentativă la nivel european a industriei alcoolului, ce reunește peste 31 de asociații naționale din 24 de țări. Spirits Romania reprezintă principalele companii producătoare și importatoare de băuturi spirtoase din România: BDG, Diageo, Pernod Ricard Romania, Prodal, Prodvinalco, PPD, Coca-Cola HBC România, Alexandrion Saber Distilleries și Maspex.
