ANBR: Taxarea excesivă a băuturilor răcoritoare provoacă scumpiri și frânează investiţiile
Industria băuturilor răcoritoare, un important contributor la bugetul de stat (3,74 miliarde lei doar în 2024) și exportator în 15 state europene, resimte puternic efectele taxării succesive și discriminatorii din ultimii trei ani. Un studiu recent realizat de ASE - „Impactul socio-economic al industriei de băuturi răcoritoare în România” - arată că, în 2024, din cauza variaţiilor cererii de pe piaţă, contribuţia la PIB a înregistrat o valoare minimă de 0,61%, valoare atinsă doar în anul 2020, din cauza contextului pandemic. 
Perioada 2023-2025 a fost marcată de scumpiri la raft (20-25% /litru – până la 50%/ sticla de 2,5l) și de efecte negative în lanţ din cauza taxării succesive pe două paliere: TVA și acciza pe zahăr. În acest context, Asociaţia Naţională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR) avertizează ferm încă o dată: creșterile succesive de TVA (de la 9 la 19% și apoi la 21%) și acciza pe zahăr aplicată în mod inechitabil, exclusiv acestei categorii de produse, provoacă mai degrabă efecte negative în lanţ decât să sprijine economia și bugetul de stat.
Concret, de 1 august 2025, cota standard de TVA pentru băuturi răcoritoare a crescut la 21% și se aplică și asupra accizelor, ceea ce înseamnă că preţul final include atât acciza, cât și cota TVA aplicată peste acciză, amplificând efectul fiscal. În urma unor astfel de decizii luate în ultimii trei ani, fiscalitatea în sector s-a majorat agresiv, trecând de la un regim general la unul diferenţiat TVA+acciză, cu efect direct asupra costurilor și profitabilităţii. Pe acest fond, sectorul se confruntă cu preţuri mai mari ale băuturilor la raft, vânzări mai mici, investiţii blocate și o presiune reală asupra locurilor de muncă. Totodată, nici statul nu și-a atins estimările inițiale în privința încasărilor din taxa pe zahăr decât în proporție de 50% la nivel 2024. În ceea ce privește 2025, estimările ANBR susțin că încasările vor fi încă și mai mici pentru că vânzările de băuturi răcoritoare au fost mai mici raportat la datele de anul trecut.
Sectorul băuturilor răcoritoare concentrează constant între 54% și 57% din forţa de muncă totală a industriei băuturilor în perioada 2018–2024, iar ultimele cifre arată o diminuare cu 6,2% a forţei de muncă. Pentru anul 2024, firmele producătoare de băuturi răcoritoare au generat 3,74 miliarde lei - valoare adăugată brută (VAB) reprezentând peste 52% din VAB totală a industriei de băuturi, aproximativ 421 milioane lei - venituri bugetare totale (impozit pe profit, taxe și contribuţii sociale) și au angajat un număr mediu de 9930 de angajaţi.
„Având în vedere că România este un centru regional de producţie de băuturi răcoritoare, iar produsele îmbuteliate local sunt exportate în 15 ţări europene, printre care Italia, Malta, Austria, Republica Moldova, Ungaria, Croaţia sau Grecia, atragem atenţia că taxarea excesivă și inechitabilă poate afecta și exporturile băuturilor noastre, atât de importante pentru menţinerea unui echilibru de balanţă comercială între exporturi și importuri în România. Segmentul băuturilor nonalcoolice reprezintă aproximativ 54% din totalul exporturilor de băuturi”, susțin reprezentanții Asociaţiei Naţionale pentru Băuturi Răcoritoare.
Membrii ANBR operează 15 fabricii în toate regiunile României și contribuie activ la dezvoltarea comunităților în care își desfășoară activitatea: de la Vatra Dornei până la Timișoara și de la Sebeș până la Giurgiu. De asemenea, în localități precum Vălenii de Munte, Bușteni sau Giurgiu aceste fabrici reprezintă principalul angajator.
Metodologie: Analiza a vizat 12 companii din industria băuturilor răcoritoare, care însumează 94% din cifra de afaceri a sectorului, ceea ce conferă eșantionului un nivel ridicat de reprezentativitate.
