RPA, de la tehnologie de nișă la mainstream
Tailent, dezvoltator de soluții RPA (Robot Process Automation), și-a propus să „liberalizeze” automatizarea proceselor repetitive prin introducerea unor suite ce pot fi adaptate și scalate chiar de beneficiari. Mario Popescu, CEO și cofondator, explică tehnologia din spate și care sunt piețele țintite de compania pe care conduce. 
Care sunt soluțiile Tailent și ce aplicații există pe zona de retail?
Tehnologia este independentă de industria în care funcționează, deci trebuie să ne gândim că practic un robot software automatizează un proces care se întâmplă pe un computer. Un segment unde automatizarea este importantă e legătura dintre retaileri și partenerii lor de afaceri, parteneri care pot fi pe zona de e-commerce, și mă refer în special la partea care e mai nouă acum în viața noastră, cea de curierat. În momentul în care un retailer semnează o înțelegere cu un terț, înseamnă că va trebui să existe un schimb de date. De cele mai multe ori, zonele astea de curierat sunt acoperite de companii la început de drum, pentru că este o zonă de inovație continuă, iar retailerul este un conglomerat, o companie foarte mare, cu reguli, cu principii. Fiind companii mai mici, partenerii nu au sisteme bine puse la punct și e foarte greu să stai să le integrezi între ele, iar asta generează, din nou, foarte multă muncă manuală. În loc să faci asta, să pui oameni care să proceseze Exceluri, înveți roboții cum să facă ceea ce e de făcut. Pe zona de HR, în retail, rotația de personal este foarte mare. În momentul în care aduci un om în companie, trebuie să-i faci carte de muncă, să faci înregistrări în sistemul propriu de HR, în sistemul propriu de payroll. Apoi, în fiecare lună trebuie să-l plătești pe baza unor rapoarte din spate. Toate lucrurile astea generează foarte multă muncă manuală care, în principiu, are în spate niște reguli pe care le putem transfera în logica de robot. Acum intervine această flexibilitate și putere a roboților software de a interacționa nu doar la nivel de date, dar și la nivel de user interface – așa cum omul operează un sistem, la fel poate fi pus să o facă și un robot. Aici, de fapt, se opresc cele mai multe automatizări, în sisteme legacy care nu au fost gândite să poată fi automatizate sau să conlucreze prin niște legături mult mai bune.
Cum se derulează implementarea unei astfel de soluții pentru o companie de pe piața locală?
În general, ce încercăm noi – cel puțin pentru piața din România – este să lucrăm cu parteneri. Pe de-o parte, există două profiluri de clienți, unii care au capacitatea să își dezvolte singuri logica pe care roboții o vor executa, și profilul cel mai întâlnit în piața din România, profilul de client care depinde de un partener de implementare. Profilul partenerului nostru este o companie care de cele mai multe ori vine dintr-o zonă de integrator și are capacitatea tehnică să furnizeze niște POC-uri (proof of concept – n.red.), niște demouri pe specificul clientului, dar în același timp are și posibilitatea să meargă către noi clienți, să inițieze procesul de vânzare, să-l ducă la capăt și să facă, evident, implementarea după momentul în care există o înțelegere de vânzare. Pentru clienții mai mari, cu procese mai complexe, intrăm într-o situație în care vorbim despre arhitecturi de roboți mai complicate. Și, în special, este important să vedem dacă primul pas al unui client este în zona unui robot asistat, sau, în cazul unor scenarii mai complicate, în zona roboților neasistați care, în principiu, au capacitatea să ruleze singuri și să automatizeze inclusiv procese end-to-end. Procesul de training al clientului este foarte simplu: «Uite, asta este lista de roboți pe care ți i-am dezvoltat, tu dai click și pornești și apoi lasă robotul să-și facă treaba». Așa arată onboardingul efectiv al clientului. În plus, tehnologia pe care noi am construit-o este foarte ușoară, nu cere resurse semnificative. Chiar ne mândrim cu faptul că oferim cel mai prietenos tool; dacă toți ceilalți au niște unelte enterprise care sunt foarte, foarte complicate, noi minimizăm necesarul de abilități tehnice și îl ducem în zona abilităților analitice. Dacă nu înțelegi cum arată fluxul respectiv, sigur nu o să poți să-l automatizezi. Scopul nostru de la început a fost să găsim componentele necesare de user experience care să formeze un produs ce poate fi folosit în masă și care să nu necesite traininguri peste traininguri sau background tehnic dus la extrem.
Cum ați ajuns la concluzia că o abordare user-friendly e mai potrivită?
Dacă ne gândim la sistemul GPS de acum 20 de ani, oamenii îl priveau ca pe o tehnologie care e folosită de guverne, de entități din zone de securitate, iar în ziua de astăzi nici nu ne dăm seama cât de activ este GPS-ul în viața noastră. Ai nevoie să ajungi din punctul A în punctul B? Scoți un telefon, deschizi o aplicație și nu-ți pui problema că ar fi o tehnologie în spate, atât de bine este integrată în viața noastră, încât pur și simplu faci abstracție de ea. Cam asta trebuie să se întâmple și cu roboții; noi privim providerii de RPA de large enterprise așa cum îi priveam pe inițiatorii GPS-ului, dar nu îi vedem având posibilitatea reală de a duce tehnologia asta în mainstream, la toată lumea. Și acolo ne poziționăm noi, în nișa din ce în ce mai mare care este mid-market. Suntem conștienți că zona este mult mai competitivă, pentru că în mid-market oamenii se uită mult mai mult la ce înseamnă return on investment pe fiecare dolar sau euro cheltuit. Deci ne-am plasat singuri într-un mediu mult mai competitiv, dar în același timp, într-un mediu pe care nu-l vedem targetat de producătorii mari de RPA.
Cum se diferențiază automatizările cu roboți asistați față de cele cu roboți neasistați?
Un exemplu simplu de proces asistat, care funcționează foarte ușor, care va convinge foarte ușor un CFO, este un robot pornit de resursa umană, din interiorul organizației, și care preia datele din extrasele bancare. Colectează date din acele extrase ale firmei, la câte bănci are firma respectivă conturi, în varii formate, că sunt Excel, că sunt PDF, că sunt XLS, și analizează datele astea, citește tranzacțiile prin algoritmii de computer vision din spatele roboților și le integrează în ERP. Procesul ăsta e foarte laborios, implică multă greșeală, pentru că existând multe tranzacții în fiecare zi, omul e predispus la greșeli. Ăștia suntem, dacă ne uităm la cifre și numere și litere dintr-o parte în alta, nu avem cum să ne ferim de greșeală. Pe de altă parte, un robot neasistat, poate fi un robot care comunică și cu alte aplicații terțe. Un robot care comunică cu un chatbot, spre exemplu.
Cum se poate defini un proces cu o dificultate crescută, atunci când vine vorba de automatizare?
Ce povestim noi sunt taskuri, procese mici care fac parte din procese complexe. În momentul în care automatizezi, dacă te apuci să automatizezi un proces end-to-end, nu vei termina niciodată, pentru că depinzi de foarte multe variabile, de cele mai multe ori variabile umane, care trebuie să aducă valoare procesului. Avantajul RPA este că te scapă de procesele care sunt repetitive, care consumă foarte mult timp, și că îți dă posibilitatea ca după ce ai automatizat un task, să îl cauți pe următorul care poate fi integrat. Și automatizezi cu roboți asistați bucățele de procese până când ajungi să-ți dai seama că tot procesul poate să fie acoperit de un singur robot neasistat și incluzi toți acei roboți, folosiți inițial, în logica unuia singur. Și atunci ai o automatizare orchestrată de roboți, practic resurse digitale care lucrează împreună, care-și dau taskuri unul altuia ca și cum ar fi oameni.
Care sunt industriile care arată cel mai mare interes pentru tehnologia dezvoltată de Tailent?
Zonele cele mai relevante pentru noi sunt retail, healthcare și logistică, acestea fiind și sectoarele principale pe care ne concentrăm. Suntem activi în România și regiunea DACH – Austria, Germania, Elveția – și mai avem parteneriate în Spania, Portugalia și UK. Focusul în momentul de față este să replicăm lucrurile pe care le-am făcut bine pe piața locală și să le ducem în special către DACH.
