Tom Vermeiren, Carrefour: „Avem nevoie de mai multe inovații de la furnizori”
La sosirea în România, în urmă cu jumătate de an, Tom Vermeiren a fost impresionat de dinamica pieței și de numărul mare de branduri autohtone cu o poziționare foarte bună în categoriile FMCG. Acum, cea mai mare provocare pe care o vede în funcția de director comercial la Carrefour este intensificarea colaborării cu producătorii locali mai mici, un lucru ce ține în mare parte de creșterea flexibilității retailerului. Această schimbare are rolul de a adapta și mai mult strategia Carrefour la evoluția retailului multi-canal. 
Progresiv: Ați venit la Carrefour România în martie 2015 pe poziția de director comercial, după o experiență similară în Belgia, în cadrul aceleiași companii. Cum a fost adaptarea la piața locală și care au fost primele impresii despre compania din România, comparativ cu subsidiara din Belgia?
Tom Vermeiren: Relocarea în România a fost un proces foarte facil pentru mine, în primul rând datorită modului plăcut în care am fost primit de către colegii mei. Am venit aici împreună cu familia și știam destul de puține lucruri despre această țară, prima mea vizită în România fiind în luna ianuarie când am petrecut o singură noapte în București. România a fost alegerea mea deoarece îmi doream o experiență internațională.
Lucrez pentru Carrefour din anul 1999, la început ca angajat al unui francizat al retailerului care ulterior a fost preluat de către grupul francez. La Carrefour Belgia am fost director de hypermarket timp de șase ani, apoi alți șase ani i-am petrecut în poziția de director regional, iar în cei patru ani anteriori sosirii mele în România am condus echipa de achizitori de bunuri de larg consum.
Există diferențe mari între businessul Carrefour din Belgia și cel din România. În primul rând, dacă ne uităm la formatele de magazine dominante: în Belgia cifra de afaceri este generată preponderent de către supermarketuri și magazine de tip convenience – avem operaționale peste 700 de unități de acest tip –, în timp aici hypermarketul este businessul de bază al companiei.
Progresiv: Pe piața locală, Carrefour a făcut deja pași importanți în direcția dezvoltării multi-canal. Cât de rapid și cum se va transforma businessul în continuare în această direcție?
Tom Vermeiren: Și în România urmăm tendința de diversificare a formatelor de magazine, dar sunt două direcții mari la care trebuie să lucrăm în 2016 pentru a ne asigura succesul cu strategia multi-canal: sortimentația și logistica. Noi în acest moment ne concentrăm pe sortimentația de hypermarket, din care extragem acele produse care se pretează vânzării în supermarketurile noastre. Vom schimba această abordare prin crearea unui sortiment dedicat supermarketurilor. Dar pentru a ajunge acolo, trebuie să dezvoltăm și logistica, iar la acest capitol avem un proiect important de extindere a capacității de depozitare.
Noul depozit, care cel mai probabil va fi operațional în toamna anului viitor, ne va înlesni aprovizionarea magazinelor mici din rețea și ne va permite să dezvoltăm și mai mult parteneriatele cu producătorii locali de fructe și legume. Adaptarea sortimentației și a logisticii la realitățile retailului multi-canal reprezintă una dintre axele prioritare ale strategiei Carrefour România pe 2016.
Progresiv: Practic, de anul viitor Carrefour România va avea, pe lângă furnizorii comuni pentru toate magazinele sale, și furnizori exclusivi pentru supermarketuri.
Tom Vermeiren:Deja avem câțiva furnizori cu care lucrăm doar pentru supermarketuri, iar numărul acestora va crește în momentul în care vom opera cu un sistem de aprovizionare mai bine pus la punct pentru rețeaua Market. De exemplu, vom lucra cu producători mici care ne livrează brânză proaspătă doar în câteva supermarketuri. Avem deja acest mod de lucru implementat cu producători locali de fructe și legume. La Iași, de exemplu, în această vară am avut un mic producător de cireșe care ne-a livrat marfă în 1-2 magazine, deoarece nu avea volumele necesare pentru a aproviziona mai multe locații.
În categorii precum brânzeturi sau carne, ne dorim să creștem numărul furnizorilor regionali. Vorbesc de furnizori care dețin propriile mărci, cu notorietate bună în anumite zone din țară. Dacă ne referim la furnizori de mărci private Carrefour pentru aceste categorii de alimente, nu ne dorim neapărat să lucrăm cu un singur producător la nivel național, ci să distribuim volumele necesare către mai mulți furnizori regionali. Deci pentru produsele proaspete vrem să lucrăm cu furnizori regionali pe cât de mult posibil.
Progresiv: Cum îi veți convinge pe producătorii locali și regionali să lucreze cu Carrefour, în condițiile în care mulți dintre aceștia evită din principiu să colaboreze cu marile lanțuri de retail din cauza costurilor ridicate?
Tom Vermeiren: Este, într-adevăr, o provocare să faci business în mod real cu acești furnizori și să creezi parteneriate pe termen lung. În cazul furnizorilor internaționali, lucrurile sunt cât de cât simple, pentru că se încadrează în anumiți parametri. Cu cei mai mici însă, am adaptat procedurile Carrefour, am gândit sisteme de lucru mai simple și mai rapide. Cheia reușitei colaborării cu micii producători regionali stă în capacitatea noastră de a ne crește flexibilitatea.
Ca să vă dau un exemplu: în acest an, produsele românești au reprezentat 42% din vânzările totale de fructe și legume în magazinele Carrefour. Mai mult, dacă luăm ca bază doar fructele și legumele ce pot fi produse local, ponderea celor provenite de la furnizori români este de 90%. Ne dorim să creștem acest procent de la un an la altul.
Progresiv: Referindu-ne la colaborarea Carrefour cu furnizorii săi, ce diferențe majore vedeți între România și Belgia în modul în care se fac afacerile?
Tom Vermeiren:Principala diferență este faptul că în România dinamismul și viteza de reacție sunt la un nivel mult mai înalt decât în Belgia. Echipele fiind mai mici, lanțul decizional este mai scurt și reușim să încheiem o afacere mai repede. Mi s-a întâmplat de multe ori ca într-o întâlnire cu reprezentanții unui furnizor, odată ajunși la un acord, să batem palma și apoi, la scurt timp, să și implementăm promoția discutată. În Belgia, procedura ar fi fost mai greoaie și mai lungă și ar fi implicat alte câteva etape de aprobări la diferite niveluri de management.
În România este impresionant numărul mare de mărci românești prezente pe piața bunurilor de larg consum. În Belgia, spre exemplu, piața s-a consolidat foarte mult, poți număra pe degete brandurile 100% autohtone. Este un lucru bun faptul că încă există loc pe piața locală pentru micii producători activi fie la nivel național, fie doar în anumite regiuni.
O altă diferență între cele două țări, care reprezintă, din păcate, un lucru mai puțin laudativ pentru România, este gradul redus de inovare al produselor marilor furnizori. În Belgia, producătorii de bunuri de larg consum inovează mai mult. Mesajul nostru constant pentru marii furnizori este de a aduce pe piață mai multe inovații, mai multă diversitate în portofoliile lor, deoarece consumatorii români ne cer în permanență noutăți, vor să fie surprinși. De exemplu, de ce un producător de chipsuri din cartofi nu poate avea 20 de arome diferite în portofoliul său?
Noi testăm întotdeauna produsele nou lansate pe piață de către furnizorii noștri. Bineînțeles că nu toate dintre acestea se dovedesc a fi pe gustul clienților noștri, dar de obicei le asigurăm expunere la raft pe o perioadă suficientă de timp – între trei și șase luni, în funcție de categorie – pentru a testa reacția consumatorilor.
Progresiv: Dacă ar fi să replicați aici proiecte implementate de Carrefour cu furnizorii săi pe piața belgiană, care ar fi acelea?
Tom Vermeiren:Sigur că sunt multe proiecte dezvoltate pe piețe din vest pe care le putem adapta și în România – de exemplu, avem în derulare împreună cu Ursus Breweries un proiect de category management în hypermarketuri. Aș vedea implementat aici și un program mai elaborat de fidelizare a clienților, care să se întindă pe o perioadă de câteva luni.
Însă pentru mine este mai important să-mi pun întrebarea în sens invers: „Dacă mă întorc mâine la Carrefour Belgia, ce proiecte pot aduce din România ca exemple de best practices?”. După șase luni petrecute aici, vă pot spune că avem la Carrefour România suficient de multe proiecte interesante ce pot fi modele de urmat pentru alte piețe.
Progresiv: Pe piețele foarte dezvoltate din Europa, hypermarketul caută metode de a se reinventa, iar unii consultanți vorbesc despre faptul că vremurile sale au apus deja. Cum vedeți dumneavoastră viitorul acestui format?
Tom Vermeiren: Noi suntem foarte convinși că hypermarketul va avea întotdeauna rolul său în piață, acela de a prezenta consumatorului ultimele inovații de produs, de a-l surprinde cu ritmul noutăților, de a reuni toate produsele sub un singur acoperiș și de a lista game de produse cât mai variate, de a fi locul cel mai confortabil de cumpărături pentru familiile cu copii. În Belgia, Carrefour va inaugura în curând „hypermarketul viitorului”, primul magazin hyperconectat și la nivelul cel mai înalt de modernitate din întreaga rețea, ceea ce arată că grupul nostru este întotdeauna în căutarea unor modalități de îmbunătățire a acestui format.
Și în România ne gândim în permanență ce inovații mai putem aduce în hypermarket, astfel încât să îmbunătățim experiența de cumpărare a clienților noștri. În comerț, micile detalii sunt cele care contează cu adevărat, nu trebuie să facem schimbări prea mari pentru că îi putem bulversa pe clienți. De exemplu, în hypermarketul Carrefour Băneasa din București, la raionul cu jucării am plasat tablete la raft, la înălțimea copiilor. În prezent, în era noilor tehnologii, posibilitățile de a schimba puțin cu puțin formatul de hypermarket sunt practic nelimitate.
Mai cred că, în România, forța hypermarketurilor este dată și de responsabilizarea directorilor de magazine. Spre deosebire de Belgia, aici un manager de hypermarket poate decide singur tipurile de activități organizate pentru clienții magazinului. Acționează precum un antreprenor care are pe mână un business cu câteva sute de angajați. Pe piața locală, dezvoltarea retailului multi-canal din ultimii ani a scos în față mai mult formatele de magazine mici, dar să nu uităm că în România încă sunt orașe fără hypermarketuri.
