Eco Țăran sau metamorfoza conceptului de aprozar
Când viața i-a dat planurile peste cap, Andrei Caramalău, fondatorul Eco Țăran, nu a renunțat, ci a găsit o altă cale, una cu rădăcini adânci în familie, tradiție și gusturi autentice. A pornit de la un aprozar de cartier și a ajuns să creeze o băcănie devenită hub de producători locali într-un loc unde puțini ar fi îndrăznit să înceapă un business de nișă.
Andrei Caramalău a pornit la drum cu un mic aprozar din dorința de a aduce în fața consumatorilor „gusturile din copilărie”, traduse prin fructe și legume crescute natural, fără pesticide. Aprozarul a devenit însă rapid o băcănie pentru că, pe măsură ce cunoștea mai mulți producători locali, Andrei extindea rafturile magazinului și le transforma într-o carte de vizită pentru micii antreprenori care se încăpățânează să nu renunțe la calitate și la rețetele tradiționale.
„Inițial, eu am vrut să am o fermă, nu am început cu gândul să fac o băcănie. Voiam o fermă ecologică, de dimensiuni mici, mai mult o fermă de familie. Am vândut apartamentul, am cumpărat terenul, aveam deja un întreg plan creionat în cap. Doar că viața a avut alte planuri pentru mine, astfel că ferma mea bio a picat pe planul doi. Iar la acel moment atât familia, cât și prietenii apropiați mi-au propus să renunț la ideea fermei, dar mi-au sugerat o alternativă, un magazin”, povestește Andrei Caramalău, fondatorul Eco Țăran.
De ce un magazin? Ideea de business nu era una nouă în familia lui Andrei, tatăl acestuia fiind antreprenor în acest domeniu în urmă cu trei decenii. Locația a fost însă închisă la scurt timp după ce tatăl său și-a pierdut viața, iar spațiul comercial a rămas în tot acest timp nefuncțional. În același loc, pe Calea Ferentari 82, funcționează astăzi Eco Țăran. „Să spui că ai o băcănie pe Calea Ferentari, pentru cei care sunt din București, pare destul de ciudat, pentru că nu ai neapărat vadul comercial pentru un astfel de business. Însă, pentru mine, acest loc vine cu o încărcătură emoțională la care nu vreau să renunț. Băcănia este în curtea bunicilor, aici a fost magazinul tatălui meu. Și, cu toate provocările pe care le aduce zona, nu m-am gândit niciodată să renunț”, explică fondatorul Eco Țăran.
Ca să deschidă băcănia, și-a pus la bătaie toate economiile adunate în perioada în care a fost pompier atât în România, cât și în Marea Britanie. 30.000 de euro pe care i-a investit în 2021 în Eco Țăran, un aprozar în fază inițială, bani pe care i-a pierdut complet în nici șase luni. „Nu știam în ce mă bag. Credeam că e în regulă să aduc multă marfă, fructe și legume de calitate, din surse sigure, bio. Doar că, și atunci, ca și acum, oamenii aleg mai mereu în funcție de preț și, oricât de mici ar fi fost prețurile mele, tot erau mai mari decât cele de la piață, pentru că tot ce vindem pe partea de legume și fructe este certificat bio”, spune Andrei.
Astfel că a luat decizia de a aduce mai puține legume, tot din surse sigure, dar fără certificare organică, pentru a obține prețuri mai mici. A fost o soluție de compromis la care a renunțat odată ce businessul s-a stabilizat, în urmă cu doi ani. Acum caută peste tot producători bio și le oferă spațiu la raft, iar el se asigură că explică oricui trece pragul băcăniei ce înseamnă, de fapt, un produs bio și ce presupune o astfel de cultură. Totodată, a descoperit de-a lungul timpului că problema, în România, nu ține neapărat de producție, ci de piața de desfacere și de nivelul de educare al consumatorului.
„Poate că fermierii ar produce mai curat și mai mult dacă ar avea garanția că au cui să vândă, să simtă că există destui clienți pentru produsele bio. După ce am deschis aprozarul, am început să cunosc tot mai mulți producători, și de lactate, și de carne, și am observat că nu au foarte multe opțiuni să își vândă produsele. Așa am ajuns să extind sortimentația, să listăm tot mai multe branduri locale care au produse bune, cu etichete curate. Am transformat practic aprozarul în băcănie, dar focusul nostru rămâne tot pe fructe și legume bio. Considerăm că reușim să ne diferențiem pe piață tocmai prin această zonă extinsă de fructe și legume”, susține antreprenorul.
Ca să își creeze un vad comercial, Andrei s-a folosit de puterea rețelelor sociale pentru a aduce în fața potențialilor clienți produsele sale, în special fructele și legumele. Mai ales că oferta băcăniei include și fructe exotice despre care clienții nu cunosc prea multe informații.
Selecția producătorilor
Să găsești antreprenori de încredere, care să producă mereu la același standard, cu ingrediente de calitate, nu este un proces tocmai ușor în România, spune proprietarul Eco Țăran. Ca să formeze o bază solidă de furnizori, Andrei a călătorit foarte mult în țară și a mers în zonele despre care știa că, istoric, sunt renumite pentru un anumit produs, cum ar fi, spre exemplu, cârnații de Pleșcoi.
„Când am găsit producătorul mezelurilor din Pleșcoi, plecasem, de fapt, să caut un anumit tip de brânză în zona Moldovei. Am intrat într-un magazin care nu te prea invita să intri, dar acolo am găsit niște produse de foarte bună calitate, făcute după rețete vechi, fără conservanți artificiali. Am mai găsit producători buni și la târgurile de profil. Încerc să formez întotdeauna parteneriate de lungă durată, dar, în același timp, delistez pe oricine schimbă calitatea sau mă anunță de pe o zi pe alta că va scumpi cu 35%. Nu am cum să justific o asemenea scumpire în fața clienților noștri. Știu că totul se scumpește, pe tot lanțul de producție, dar nu cu 35% de pe o zi pe alta”, explică fondatorul Eco Țăran.
Dacă ar fi să facă un top al vânzărilor, în această perioadă a anului se vând foarte bine roșiile, brânza și produsele din carne. În lunile ianuarie - aprilie, fructele exotice sunt cele mai căutate. „Aducem mango din Pakistan, avem fructe din Peru, Columbia, Thailanda, Noua Zeelandă, chiar și Grecia în cazul baby bananelor bio. Sunt fructe pe care le caută cei care au mers în vacanțe în țări mai exotice și au aflat acolo care este gustul real al unui mango, nu ce găsim noi în marea majoritate a magazinelor. Sau papaya, ananas, gold kiwi. Eu mi-am dorit să avem în magazin fructe cu gust. Am făcut clipuri video cu fiecare dintre ele, le-am explicat clienților diferențele și am reușit să fim, astfel, cunoscuți pentru această gamă și să atragem mai mulți clienți în magazin”, spune Andrei. În cei 20 de metri pătrați pe care îi ocupă, Eco Țăran are la raft sute de produse, de la legume și fructe – „inima” magazinului și piatra de temelie a băcăniei – la lactate, mezeluri, produse vegane, paste artizanale, plante pentru ceaiuri, conserve și vinuri de la crame de renume. Lunar, aproximativ 2.000 de persoane vin să cumpere de la Eco Țăran, cheltuind pe un bon mediu în jur de 60 - 70 de lei.
„Ce este specific în cazul nostru este că majoritatea clienților pe care îi avem nu sunt din zona în care se află magazinul. Așa cum spuneam, Calea Ferentari nu este neapărat un vad bun pentru un astfel de business. Dar ne caută cei care au aflat de noi din social media sau de la cunoscuți. Astfel că bonurile noastre variază de la câteva zeci de lei la sute de lei. Depinde de cât de departe vine clientul și de cât de des ajunge la noi”, declară Andrei.
Zilele de weekend aduc cei mai mulți clienți în băcănia Eco Țăran, la fel și perioadele de sărbători. De altfel, înaintea Crăciunului, spre exemplu, vânzările sunt substanțial mai mari. „Provocarea rămâne în continuare în curtea consumatorului: cu cât acesta va înțelege mai bine conceptul bio și diferențele de preț, acest segment de piață se va dezvolta pe termen lung. Și, odată cu dezvoltarea, nici diferențele de preț față de produsele convenționale nu vor mai fi mari”, consideră fondatorul băcăniei.
Până la jumătatea acestui an, businessul Eco Țăran a crescut cu 200% peste perioada similară a anului trecut, avans generat de creșterea numărului de clienți. Iar în ceea ce privește 2024, cifra de afaceri a urcat până la pragul de 729 de mii de lei, în timp ce profitul net a fost de aproape 38 de mii de lei.
„Unul dintre avantajele noastre în fața clienților este că nu am crescut prețurile în ultimii ani. Este o alegere deloc ușoară, dar prefer să mențin prețurile constante, mai ales luând în calcul contextul economic pe care îl traversăm. Și, totodată, rămân la fel de atent la calitate. Nu voi sacrifica niciodată calitatea pentru un preț mai mic. Dacă voi ajunge în punctul acela, prefer să închid. Pentru că, dacă fac acest lucru, tot conceptul pe care am construit băcănia nu va mai fi real”, spune Andrei.
Planuri de extindere pentru Eco Țăran
La patru ani de la inaugurarea Eco Țăran și doar doi de când băcănia este pe plus, proprietarul afacerii este gata pentru primii pași spre extindere. O nouă locație va fi deschisă în nordul Capitalei și, totodată, băcănia aflată pe Calea Ferentari va fi remodelată și va fi creat și spațiul necesar pentru un depozit care ar urma să susțină comenzile online, disponibile din septembrie. „În zona de nord a Capitalei trăiește un alt tip de consumator, unul care, credem noi, va înțelege mai bine conceptul de bio și va consuma astfel de produse mai des. Acolo nu mergem cu un magazin de sine stătător, ci luăm în calcul mai mult un concept de piață volantă reinterpretată, sub brandul Eco Țăran, și cu expunerea unor producători locali și bio, exact ca în cazul băcăniei.
În ceea ce privește estimările pentru anul acesta, fondatorul Eco Țăran este rezervat. Chiar dacă
businessul său este pe plus după prima jumătate de an, știe că modificările fiscale vor afecta din nou puterea de cumpărare. Și chiar dacă există o categorie de populație cu venituri peste medie care nu va renunța să consume produse de calitate mai bună, cu etichetă curată, sunt mult mai mulți cei atrași de prețuri mici și de promoții. O oportunitate ar putea totuși să vină din sectorul HoReCa, consideră antreprenorul. Dacă ieșirile în oraș vor fi tot mai scumpe, consumatorii ar putea să fie atrași să recreeze acasă experiența de la restaurant, iar produsele din băcănie să fie atunci o alternativă pentru ei.
„Părerea mea este că va exista mereu spațiu de dezvoltare pentru produsele de calitate, vor exista întotdeauna persoane foarte atente la alimentele pe care le consumă. Și, dacă și noi ne străduim ceva mai mult să le oferim oamenilor informații corecte, concise, despre alimente, nu văd cum ar putea să nu crească acest segment de piață. Însă trebuie să fim sinceri și să recunoaștem că, astăzi, prea puțini clienți sunt dispuși să plătească pentru alimente bio. Și mai este un aspect. Eu consider că noi, proprietarii de băcănii, ar trebui să formăm o comunitate. Să ne unim forțele, să avem, pe de o parte, putere de negociere mai mare cu anumiți producători, pentru că am achiziționa cantități mai mari, și, pe de altă parte, am crea împreună o piață de desfacere mult mai mare, unde prețul de la raft poate că ar înceta să mai reprezinte un impediment”, consideră fondatorul Eco Țăran.
