Învățarea strategică, esențială pentru companii în 2025
Într-o piață a muncii aflată în continuă schimbare, unde inteligența artificială, digitalizarea și noile modele de lucru transformă radical modul în care companiile operează, învățarea strategică devine mai importantă ca oricând. Studiile recente arată că abilități precum gândirea analitică, reziliența și adaptabilitatea sunt esențiale pentru succesul profesional, iar angajatorii sunt tot mai interesați de dezvoltarea continuă a angajaților. Cum influențează aceste tendințe strategia de învățare a companiilor și ce competențe vor face diferența în 2025? 
Când vine vorba despre tendințele macro care generează schimbare în business, 60% dintre angajatori spun că extinderea accesului digital va impacta cel mai mult schimbarea în business, 50% mizează pe creșterea costului vieții, a prețurilor și a inflației, 47% vorbesc despre creșterea eforturilor și a investițiilor în reducerea emisiilor de carbon, iar 46% cred în majorarea focusului asupra muncii și a aspectelor sociale, potrivit studiului Future of Jobs 2024 al World Economic Forum, ce adună perspectivele a 1.000 de angajatori, reprezentând peste 14 milioane de muncitori din 22 de industrii și 55 de economii.
Cum se văd aceste tendințe în piața muncii? Un studiu Metaview din 2024, ce a cuprins un milion de interviuri din peste 2.000 de companii, arată o creștere a popularității inteligenței artificiale: mențiunile AI au crescut cu 35% pe durata anului trecut pentru diferite joburi și departamente. Mai mult, în anumite piețe, locurile de muncă pentru care este solicitat lucrul cu AI aduc un plus salarial de 25%, potrivit studiului PwC 2024 Global AI Jobs Barometer.
Companiile își doresc ca angajații să se întoarcă la birou, în timp ce hybrid work și remote work sunt opțiunile preferate de angajați. Totodată, studiul PwC mai arată că în ultimul an a scăzut numărul discuțiilor despre DEI (diversitate, echitate și integritate), dar apar tot mai multe conversații despre cultură și valori. În ultima categorie sunt incluse și discuțiile despre „recesiune” și „concedieri”, deși spre final de an angajații au discutat mai degrabă despre reziliență, rezolvarea problemelor și adaptabilitate.
Dacă aruncăm o privire la piața locală, provocările sunt similare. În fruntea clasamentului se regăsesc schimbările legislative și taxele, restrângerea activității în anumite sectoare, precum industria IT, preocuparea pentru digitalizare și AI, simplificarea și eficientizarea businessului. „Există și îngrijorări generate de situația politică internă sau de evenimentele globale. Totodată, generația Z și integrarea ei în mediul de lucru fizic le dă bătăi de cap angajatorilor. Ei ratează toată partea socială care vine la pachet cu venitul fizic la birou, schimburile de informații și ce pot învăța de la colegii dintr-un open space, dar nici nu sunt conștienți de asta pentru că au intrat în câmpul muncii în sistem remote și refuză să vină la birou. Avem discuții cu manageri care încearcă să-și aducă angajații tineri la birou într-o manieră competitivă, adică nu pentru că e obligatoriu, ci pentru că își doresc să vină. Dar pentru a-și dori acest lucru trebuie să vadă că au ceva de câștigat venind la birou. Iar atunci întrebarea este cum facem să le oferim lucrurile de care ei au nevoie și să fim acei colegi de care ei au nevoie, nu noi”, explică Romana Baia, Research & Development Consultant Trend Consult Group.
„Partea de cultură organizațională devine o piatră de încercare pentru companii. Dacă înainte o companie își desemna patru valori pe care încerca să le implementeze, acum discuția devine reală, profundă și se concentrează pe cum poți crea acea cultură în care oamenii să se simtă în siguranță la birou, care să ne ajute să obținem performanța pe care o vrem, care să eficientizeze lucrurile”, adaugă Anca Florea, Partener, Manager al echipei de consultanță Trend Consult Group.
De ce abilități avem nevoie în 2025
În contextul acestor provocări, angajații au nevoie de un set de abilități pentru a le putea face față, criterii care devin tot mai relevante pentru angajatori și care vor influența masiv piața muncii în continuare. Potrivit studiului Future of Jobs al World Economic Forum, gândirea analitică și critică este în fruntea clasamentului, urmată îndeaproape de reziliență, flexibilitate și agilitate, leadership și influență socială, precum și gândirea creativă, motivația și self-awareness, abilitatea tehnologică, empatia și ascultarea activă, curiozitatea și învățarea continuă. Nu în ultimul rând, managementul talentelor, orientarea către servicii și customer care și AI și big data se numără pe lista abilităților necesare în noua realitate a pieței muncii.
„Dacă ne gândim la perioadele de incertitudini și tumult, avem nevoie de gândire critică, analitică, să înțelegem anumite lucruri și de ce se întâmplă. Aceste schimbări implică reziliență, dar și o capacitate de a ne raporta la ceilalți, de a vedea ce și cum îi afectează, precum și puterea de a-i mișca. De aici nevoia de influență socială. Dacă soluțiile vechi nu mai funcționează, avem nevoie de unele noi, de aici nevoia de a fi creativ. Despre curiozitate și învățare, dacă acum câțiva ani nici măcar nu se calificau în top, după pandemie au devenit primordiale atât pentru indivizi, cât și pentru companii. Pare că și-au dat seama că nu poți rămâne în aceeași zonă, în aceeași carieră, în același stadiu de dezvoltare. În afară de AI & big data și abilități tehnologice, nouă din 11 skill-uri pe care angajatorii le consideră esențiale pentru angajați sunt cele de natură umană, soft skills”, explică Romana Baia.
Pe de altă parte, un studiu Eurobrussels arată că principalele skill-uri pe care angajatorii din Europa le caută în 2025 sunt cele digitale și tehnice, urmate de abilitățile în zona de sustenabilitate și economie verde, abilități interpersonale și de leadership, competențe lingvistice și interculturale, gândirea critică și rezolvarea problemelor, precum și adaptabilitatea și învățarea continuă. În următorii cinci ani însă World Economic Forum estimează niște schimbări majore pe piața muncii. Cea mai mare va fi, bineînțeles, creșterea AI și a big data, care vor suplini nevoia altor abilități, precum competențele lingvistice sau cele tehnice, însă angajatorii care au răspuns acestui studiu consideră că abilitățile din zona umană vor cântări tot mai mult în procesul de selecție și angajare.
România, o piață cu potențial
Când vine vorba despre piața locală, angajatorii consideră că 37% dintre abilitățile core necesare angajaților se vor modifica în următorii cinci ani. În condițiile în care media tuturor statelor analizate în cadrul studiului este de 39%, pe primul loc fiind Danemarca cu 28%, iar pe ultimul Egipt cu 48%, România performează bine la acest capitol, cu cât procentul este mai mic, cu atât se consideră că piața respectivă deține din abilitățile considerate necesare pentru 2030.
„Acest clasament reprezintă o consecință a sistemului educațional la nivel național, dar și a eforturilor și investițiilor în educația angajaților derulate de companii până în acest moment. Drept urmare, e normal să apară un gap, pentru că ne aflăm într-o perioadă plină de schimbări majore”, explică Romana Baia.
Studiul Coursera Global Skills Report 2024, care a analizat unde se situează țările în ceea ce privește tehnologia de business și data science pe baza a două seturi de indicatori – performanța oamenilor în materie de cursuri și cei macroeconomici – arată însă că România este pe locul 70 din cele 109 țări analizate. Surprinzător, Statele Unite ale Americii se află pe locul 69, în timp ce Bulgaria își adjudecă cea de-a 25-a poziție. În fruntea clasamentului regăsim Elveția, în timp ce Sudan se situează pe ultimul loc.
Cum învață oamenii?
Când vine vorba de tendințele care vor avea cel mai mare impact în trainingul corporate în 2025, potrivit studiului Training Pulse – Insights into Global Training Trends al Trainingmag.com, 58% dintre oameni consideră că principalul trend este AI Personalized Learning, 20% mizează pe Microlearning și 19% pe modele hibride de învățare, adică combinația între curs în sală și cel online.
„AI Personalized Learning înseamnă să îi comunici unui motor AI nevoia de a învăța un anumit curs. Acesta nu-ți va pune direct la dispoziție un curs, ci mai degrabă sincronizează contextul existent cu nevoia ta de învățare, pe care o descoperă punându-ți niște întrebări specifice – ce anume ai nevoie să înveți, în ce context ai nevoie de asta. AI-ul se duce astfel pas cu pas în zona de care ai nevoie, iar la final îți recomandă cursul potrivit pentru nevoile tale. Prin microlearning înțelegem orice activitate de învățare care durează câteva minute și poate fi făcută în orice moment al zilei. Ce am observat în cadrul Trend Consult este că oamenii nu mai au răbdare să stea la cursuri lungi, de unde preferința pentru traininguri în sală cu durata de maximum o zi. Trainingurile remote continuă să fie cerute. Totodată, crește înclinația către activități de follow-up, adică oamenii să aplice practic ce au învățat. De aici și nevoia de a susține participanții cu instrumente de implementare”, susține Romana Baia.
„Observăm că organizațiile consideră că e nevoie să le dea oamenilor libertatea de a alege dacă vor să învețe, nu e nimic obligatoriu, lucru strâns legat de filozofia și cultura organizației. Demn de menționat în rândul clienților Trend Consult este că programele de învățare evoluează, combină elemente diferite, cu mai multe secvențe, de durate diferite, au atât componenta de training, cât și cea de coaching, chiar și zona de meditații. Totul devine personalizat în funcție de echipă, în funcție de om și de nevoile specifice. Astăzi totul a devenit foarte practic, cu multe discuții, cu multe idei de împărtășit și cu multe instrumente concrete de evaluare, măsurare”, încheie Anca Florea.
