Cristian Popa, BNR: Depinde de fiecare să cerem eficiență și cât mai puțină risipă de la guvernanți
Riscă România să intre în recesiune în acest an? Aceasta este întrebarea care a apărut tot mai des în spațiul public având în vedere cifrele statistice de la jumătatea acestui an. Doar eliminarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică începând cu 1 iulie a avut un impact de peste 2% asupra ratei inflației. Iar de la 1 august, accizele și TVA au fost majorate. În acest context, am discutat cu Cristian Popa, Membru în Consiliul de Administrație al BNR, despre potențialul și eficiența economică a României, în cadrul podcastului Progresiv Voices.
„Față de prognoza noastră precedentă din mai, inflația va fi mai mare cu aproximativ 4 puncte procentuale timp de patru trimestre. E un efect statistic. După un an trece, după un an prețurile nu mai coboară, dar nici nu mai cresc atât de mult. Prognozam o inflație de 9,2% la finalul trimestrului trei. Liberalizarea prețului la energie a fost chiar mai incisivă decât ne așteptam, astfel că ce am crezut că e 9,3%, mai degrabă poate să fie un 9,4 - 9,6%, iar pentru finalul anului curent estimăm o rată a inflației de 8,8%, care poate să fie un 9 - 9,2%, din cauza acestor creșteri mai mari”, a explicat Cristian Popa, Membru în Consiliul de Administrație al BNR, în cadrul podcastului Progresiv Voices.
După eliminarea schemei de plafonare, prețurile la energie electrică au crescut cu peste 60%, acesta fiind unul din șocurile asupra inflației. „Avem trei șocuri. Energie, pe care l-am văzut deja în ultima cifră de la INS, dar vine șocul din TVA și accize, Și ele vor contribui la această rată a inflației. Nu putem face mare lucru la Banca Națională în ceea ce le privește. Ce putem și încercăm să facem este să lămurim oamenii, să administrăm anticipațiile, să le spunem că este o perioadă tranzitorie, e temporară, sunt patru trimestre. După aceea, rata inflației ar trebui să scadă destul de amplu. Și când vorbim de inflație a tuturor prețurilor, ar trebui să coboare în trimestrul trei anul următor la 3,4%”, e explicat Cristian Popa în cadrul Progresiv Voices.
După cele 12 luni de tranziție, România s-ar putea găsi în fața unei creșteri economice sustenabile, însă acest lucru va fi posibil doar dacă va fi continuată consolidarea fiscală.
„Unde suntem în prezent? Suntem probabil într-o perioadă de 1-2 ani în care creșterea economică va fi mai mică, între 0 și 1%, într-un scenariu optimist. După această perioadă ar trebui să revenim mai către o creștere mai apropiată de nivelul potențial al României. Adică undeva spre 3%. Dar, pentru a ne atinge potențialul de creștere, fondurile europene rămân esențiale”, consideră reprezentanul BNR.
La dispoziția României au fost puse 28,5 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi, fonduri ce ar fi trebuit să revină din Planul Național de Redresare și Reziliență. Raportat la PIB-ul anului 2023, spre exemplu, această sumă înseamnă aproape 9%. Însă de la aprobarea PNRR în 2021 și până la sfârșitul lunii mai 2025, România a încasat 9,44 miliarde de euro, dintre care 3,66 miliarde sub formă de împrumuturi și 5,78 miliarde sub formă de granturi. Așadar, până în prezent, fondurile atrase reprezintă aproximativ o treime din alocarea totală.
„Ni se dă, dar nu ni se bagă și în traistă. Trebuie să avem și noi capacitatea administrativă să livrăm proiectele la timp, să facem reformele care sunt atașate acestor proiecte și nu doar la timp, dar și conform înțelegerii cu Uniunea Europeană, adică trebuie să fie făcute și la calitatea respectivă, în cantitatea respectivă. Trebuie să le privim aceste fonduri europene ca pe undițe, nu pește. Pentru că altfel, dacă doar primim pește, mâncăm, ne îngrășăm și când nu mai primim, nu știm ce să facem. Și atunci e bine să avem undițe și nu să avem vise plăcute despre cum era când primeam pește”, consideră Cristian Popa.
Cum ar putea să arate totuși situația economică a României după ce efectele măsurilor luate în 2025 pentru reducerea deficitului bugetar vor fi trecut?
„Depinde de noi și sunt sigur că putem să ne dezvoltăm din punct de vedere economic. Nu e nimic ce structural ar explica faptul că noi nu am putea depăși Polonia, Cehia sau chiar să mergem spre mediile europene. Nu cred că avem ceva în ADN-ul nostru care să ne țină pe loc. Trebuie să învățăm să fim mai buni, să fim dinamici, să susținem mediul antreprenorial. Pentru a ajunge la media europeană trebuie să fim însă la fel de educați ca media europeană. Și cred că depinde de fiecare să cerem de la guvernanții noștri și, chiar și atunci când ne cresc taxele, să cerem ceva în schimb, să cerem eficiență, să cerem cât mai puțină risipă, să cerem servicii publice de calitate. Și aici cred că este o obligație civică a fiecăruia dintre noi să nu închidem ochii și să acceptăm orice ar veni”, punctează Cristian Popa.
