Claudiu Necșulescu, Jidvei: Nu te numești antreprenor dacă nu privești cu încredere viitorul
După mulți ani în care Jidvei a respins ideea exporturilor în favoarea unei poziții locale solide, acest canal de vânzare devine un obiectiv primordial pentru 2019. Claudiu Necșulescu, proprietarului Jidvei, susține însă că fără un brand de țară, vinul autohton este penalizat în competiția internațională. 
2018 este un an de referință în ceea ce privește producția de struguri, poate cel mai bun din ultimii 28 de ani. Cum se traduce acest context în businessul Jidvei?
Claudiu Necșulescu: A existat, într-adevăr, o producție mai mare cu aproximativ 20% față de anul anterior, dar ceea ce este remarcabil pentru 2018 este o maturare excepțională a strugurilor. Deci și cantitatea și calitatea sunt la un nivel maxim. 2018 a fost un an cu provocări, începuse cu o vreme ploioasă, însă până la urmă lucrurile au evoluat în sens pozitiv.
În 2018 cifra de afaceri s-a majorat cu peste 10%, comparativ cu anul anterior. Probabil exista un potențial mai mare, sunt și condiții obiective și subiective – noi am schimbat top managementul din vânzări și a existat un mic recul, însă acum suntem în poziția în care recuperăm. Mai sunt și elemente care țin de ceea ce se întâmplă în piață, pornind de la toate disputele politice care pot inhiba consumul, la un moment dat. În luna iunie s-a simțit o mică scădere pe partea de consum. Nu am resimțit acest fenomen de downtrading (migrare a consumului înspre segmentele inferioare de preț – n.r.) despre care se vorbește acum, în categoria de vinuri încă există o orientare înspre zona premium. Pe măsură ce consumatorul se educă, el va accesa produse de o calitate superioară.
Sub aspectul acestei tendințe de premiumizare, care au fost brandurile care au susținut creșterea vânzărilor în ultimul an?
Claudiu Necșulescu: Gama tradițională, care înseamnă la raft un preț cuprins între 11 și 13 lei, a performat foarte bine. Gama Grigorescu a crescut foarte bine, în timp ce gamele premium – Mysterium și Owner’s Choice – au avut creșteri substanțiale. De asemenea, distilatul de vin este pe același trend de peste 20 de ani, fiind singurul produs care nu a avut nicio inflexiune în evoluție. În același timp, acesta este și un produs în care nu am investit foarte mult, însă crește deoarece feedbackul de la consumatori este unul pozitiv.
Dacă ne referim la provocările cu care v-ați confruntat în 2018, care au fost cele mai importante aspecte care au apărut pe radar?
Claudiu Necșulescu: Forța de muncă este primul lucru care îmi vine în minte. Trebuie să găsim soluții pentru a-i readuce în țară pe românii care au plecat la muncă în afară. O soluție ar putea fi reducerea impozitării muncii. Noi ne lăudăm cu șomaj zero, dar este o prostie. O economie în care nu există un șomaj de 7% este o economie neperformantă. Noi nu putem crește productivitatea muncii după cum își propun guvernanții să crească salariul minim. Strict pe activitatea noastră, sectorul mecanic suferă foarte mult, sunt fermieri care au nevoie de mecanizatori, care au devenit o pasăre rară. Există o presiune pe această zonă unde și lipsa școlilor profesionale își spune cuvântul.
Cum a performat piața locală în raport cu exporturile? Ce tendințe s-au remarcat pe cele două segmente de business?
Claudiu Necșulescu: Suntem prezenți și pe piețe precum SUA, Japonia, Marea Britanie, Canada. Faptul că reușești să intri pe aceste piețe și să vinzi este un lucru notabil. Eu întotdeauna spun că cel mai ușor se vinde primul container, al doilea, în schimb, se vinde cel mai greu. De pe aceste piețe ne vin comenzi repetitive, ceea ce înseamnă că ne-am câștigat o poziție și avem de lucru pentru a ne dezvolta. Am susținut mereu ideea că fără o imagine de țară corectă și pozitivă, produsul vin, legat de origine, este penalizat. Problema este de imagine. România și-a pierdut această identitate de țară vitivinicolă. Ar fi fals să credem că vom reuși să facem spectacol pe piețe cu tradiție precum Italia, Spania sau Franța, însă avem o șansă pe alte piețe consumatoare de vin și cu un nivel ridicat de educație.
Luați în calcul să majorați ponderea exporturilor în vânzări în următorii ani?
Claudiu Necșulescu: În acest moment, ponderea exporturilor este până în 8%, procent pe care vrem să-l creștem. În mod firesc, 2019 va însemna tot creștere pentru businessul nostru, de cel puțin 10% față de anul anterior, și cred că un canal pe care nu l-am valorificat suficient de mult este și exportul. Deja am înțeles nevoile piețelor pe care suntem prezenți. Spre comparație, China a fost o piață foarte greu de penetrat, unde nu am reușit să identificăm corect valorile la care vibrează consumatorii de acolo – de la etichetare la gust. Nu ne-am dus pregătiți, trebuia să fim mai bine documentați.
Aveți în plan să intrați pe piețe noi de desfacere?
Claudiu Necșulescu: SUA rămâne o piață foarte interesantă, la fel și Japonia, unde suntem convinși că putem face lucruri frumoase. De asemenea, ne concentrăm și pe vânzările din Marea Britanie. Vreau să vă explic și motivul pentru care Jidvei nu a vândut nimic la export timp de mulți ani: când am intrat în acest business, pe piața internă produsul era valorificat la 2 dolari, iar exportul se făcea la sub un dolar. La un dolar nici nu puteai vorbi de calitate. Cred că nu am greșit atunci când am hotărât să punem frână și am decis că nicio sticlă nu pleacă la export sub prețul de un dolar. Noi încercăm să intrăm și pe piața din Suedia, cât și pe cea din Norvegia. Însă rezultate se vor vedea în timp.
Cât de mult se aliniază România trendurilor de consum din țările consacrate în producția de vinuri? Ce vinuri contribuie cel mai mult la educarea consumatorului român – cele autohtone sau importurile?
Claudiu Necșulescu: Se simte o revenire către normalitate – de la vinurile dulci și demidulci către vinurile seci și demiseci. Acest trend ține de educație și de oferta de pe piață. Vorbim de sectorul cel mai viu din punctul de vedere al investițiilor în imagine. Lucrurile s-au schimbat foarte mult. Pe piața românească, vinurile autohtone reprezintă peste 95% din opțiunile consumatorilor, dacă analizăm vânzările de produse îmbuteliate realizate în comerțul organizat.
Cât de acută mai este problema pieței nefiscalizate și ce soluții vedeți pentru reducerea acestui fenomen?
Claudiu Necșulescu: Autoconsumul este pe un trend descendent. În timp, se va reduce foarte mult această zonă. Problema majoră: producătorii de vin sunt lăsați să valorifice până la 100.000 de litri nefiscalizați. Acest lucru este o aberație. Nefiind obligați să fie autorizați, nu ai cum să îi controlezi pe acești mici producători.
Cum vă uitați la 2019 din perspectiva evoluției businessului și cu ce scenarii lucrați?
Claudiu Necșulescu: Cu multă încredere. Am depus un proiect de accesare a fondurilor europene pentru modernizarea cramei Bălcaciu și extinderea capacității de distilare și stocare. Este vorba de circa 4 milioane de euro, însă, din experiență, valoarea va crește cu cel puțin 20% față de nivelul prognozat. Mai avem de finalizat un proiect pe crama Jidvei pentru modernizarea unei secții de presare și procesare a strugurilor. Va fi o investiție de 1,5 milioane de euro
Se va traduce acest optimism și în evoluția cifrei de afaceri a Jidvei în 2019?
Claudiu Necșulescu: Sunt câteva surprize pe care le pregătim în special consumatorilor tineri. Avem în plan lansarea a două game dedicate tinerilor, iar una dintre acestea va concura cu segmentul de prosecco. Vreau să aduc tinerii și înspre produsele românești, cu certitudine mai bune și mai sănătoase decât cele pe care tineretul neinstruit și needucat le consumă. Mai avem câteva surprize pe soiuri de vin uitate, cum ar fi Neuburger.
Dacă ar fi să caracterizați 2019 prin câteva cuvinte, care ar fi termenii care pot defini cel mai bine piața de profil și businessul Jidvei în mod particular?
Claudiu Necșulescu: Îmi doresc echilibru și comunicare. Așa cum noi, ca antreprenori, suntem deschiși compromisurilor, așa ar trebui să gândească și clasa politică. Dacă aici s-ar găsi un echilibru, în 2019 România ar avea un potențial foarte bun. Reforma în administrația publică este absolut necesară.
