Solutiile de diferentiere, tinta pentru 2010 | Progresiv

Dupa cativa ani de cresteri accelerate, anul 2009 a modificat radical climatul economic, stabilind noi coordonate pe scara prioritatilor. Controlul strict al costurilor, gestionarea corecta si eficienta a fluxului de numerar si, eventual, reducerea, la strictul necesar, a investitiilor, au fost doar cateva dintre masurile pentru care au optat cei mai multi dintre actorii din industrie. Solutiile de diferentiere, tinta pentru 2010

Sfarsitul de an 2008 si intreg anul 2009 au insemnat pentru mediul economic international un amplu proces de schimbare si regenerare. Inevitabil, evenimentele s-au tinut in lant si in economia nationala, fapt ce a obligat  jucatorii, fie ei producatori, comercianti sau distribuitori, sa adopte masuri de urgenta si, totodata, sa decida adaptarea strategiilor la noile conditii de piata.

In acest context, primele masuri au vizat eficientizarea investitiilor, care, pe scurt, s-ar referi la reducerea bugetelor dedicate planurilor investitionale si orientarea resurselor ramase in directia unor solutii menite sa rezolve problemele specifice acestei perioade.  Daca ar fi sa ne referim strict la zona de retail, cele mai importante investitii sunt dedicate tehnologiilor si echipamentelor pentru magazine, zona care face obiectul unor ample studii de caz.

Privind in ansamblu, ch iar daca majoritatea retelelor de magazine sunt cele internationale, care stiu sa faca acest business „cu ochii inchisi“, piata din Romania a echipamentelor pentru magazine mai are suficient spatiu pentru dezvoltare: „Acoperirea“ completa cu un nivel tehnologic ridicat este departe de a fi realizata, chiar si pentru aceste mari lanturi de retail. In primul rand, pentru ca mereu apar, in lume, nu doar la noi, tehnologii de ultima ora care aduc plusuri de eficienta in activitatea comerciantilor. Iar orice astfel de noutate tehnologica are un impact in competitie, noutatile tehnologice fiind diferentiatori importanti“, declara Orest Mitroi, Director Retail and Logistics Division la Eutron.

Acesta vorbeste, de asemenea, de importanta investitiilor constante in tehnologii de ultima generatie, dictata de evolutia rapida a acestor solutii: „Durata de viata a tehnologiei depinde foarte mult de asa numita imbatranire morala, acesta fiind un motiv serios pentru care, oricat de tehnologizate ar fi companiile la un moment dat, tot vor avea nevoie si in continuare de tehnologie noua”.

Si, daca la o scurta evaluare, nivelul de dotare al magazinelor moderne din Romania este doar „satisfacator“, magazinele traditionale stau si mai prost la acest capitol: „Cu exceptia marilor retele internationale, care mai au si ele de completat unele sisteme, pentru a fi la nivelul tehnologic actual, restul pietei este precar dotata, cu minimul necesar: casa de marcat sau o aplicatie modesta, ce ruleaza pe un PC, cu, eventual, un scaner de coduri de bare si o casa de marcat, pe post de imprimanta fiscala. Deci, din acest punct de vedere, suntem la inceput si mai este loc suficient de dezvoltare”, apreciaza Dumitru Caranica, Directorul General al companiei Glycon.

Stan Savu, Sales Manager Epson la MB Distribution, confirma aceasta idee, vorbind despre doua extreme pe piata din Romania: pe de o parte, sunt „comerciantii adevarati, care stiu cand, cum si in ce sa investeasca“ si, pe de alta parte, sunt cei pentru care business-ul este o intamplare: „Din nefericire, in Romania, multe din magazinele de cartier au rezistat doar pentru ca cetatenii nu au avut alternative“, spune reprezentantul MB Distribution.

2009, noi puncte de interes

Scaderera consumului, lipsa lichiditatilor, solutiile de creditare s-au facut simtite in toate domeniile economice, inclusiv in retail. La problemele anului 2009, jucatorii au raspuns insa diferit, o parte optand pentru reducerea investitiilor, altii orientandu-si planurile catre solutii menite sa rezolve problemele specifice acestei perioade.

Dumitru Caranica, declara in acest sens: „Clientii existenti si potentialii clienti s-au rezumat la cerinte pentru sisteme minimale. Mai mult decat atat, o parte din clientii existenti ne-au cerut servicii de relocare a unor sisteme informatice, din locatii pe care le-au inchis, in locatii nou deschise. A crescut, in schimb, cererea pentru servicii de mentenanta a sistemelor”.

Pe langa acestea, Directorul Diviziei de Retail si Logistica din cadrul Eutron subliniaza un alt aspect important, respectiv fidelizarea clientilor: „Cum sa faci sa iti pastrezi clientii si, daca se poate, sa si castigi clienti noi cu argumente care sa te pozitioneze mai bine fata de competitie? Acestea au fost genul de cerinte noi ale pietei, de tehnologii care pot face diferenta, care s-au adagat la cererile de tehno­logie traditionala oferita”, spune acesta. In aceste conditii, furnizorii de solutii si echipamente pentru magazine, dupa cum declara reprezentantii lor, s-au orientat catre tehnologii care satisfac nevoile actuale ale comerciantilor: solutii care furnizeaza informatii privind traficul de clienti, solutii ce raspund necesitatii de diminuare a pierderilor generate de furturile in crestere si, o a treia categorie, solutiile care satisfac nevoia de fidelizare a clientilor, prin tehnologii inovative.

Etichetele electronice, in stand-by in Romania

Solutia etichetelor electronice „prinde“ greu in Romania, chiar daca problemele legate de diferenta intre pretul la raft si cel de la casa de marcat sunt frecvente. Astfel, doar doi dintre marii retailerii din Romania – Metro si Mega Image - au avut initiativa implementarii sistemului de etichete electronice.
Etichetele electronice sunt o solutie de optimizare a magazinului, astfel ca „pentru a implementa etichete electronice la raft, retailerul trebuie sa fie in faza in care sa se gandeasca la optimizarea magazinului.

Lanturile de magazine din Romania nu au atins insa acest nivel. Marea majoritate sunt inca in faza de expansiune, de cucerit teren si in momentul in care ai ca strategie sa ocupi piata, investitiile sunt limitate la strictul necesar (rafturi, case de marcat, echipamente de frig). Cele doua cazuri, Metro si Mega Image, care au implementat sistemul etichetelor electronice, confirma aceasta situatie, pentru ca aceste lanturi si-au atins tinta de expansiune”, explica Florin Hara, Managing Director al companiei Harincoro International.

Luand in considerare reactia intarziata a retailerilor, am putea spune ca piata din Romania nu este inca pregatita pentru o astfel de solutie sau, altfel spus, retailerii nu simt inca nevoia stringenta de a trece la o noua etapa tehnologica pe partea de etichetare. Potrivit specialistilor, lipseste si o alta motivatie – presiunea protectiei consumatorului pentru un „pret corect” la raft precum si comportamentul
consumatorului roman care inca nu „penalizeaza” acest neajuns.

Concurenta inca mica intre retelele de magazine moderne permite amanarea unor astfel de investitii, cel putin deocamdata. Aceasta nu inseamna insa ca tinta este, in totalitate, data uitarii: „Urmarim in continuare piata si oportunitatile de business, pentru ca tehnologia evolueaza si evolueaza chiar intr-un ritm vioi. In acest moment, avem in vedere noile generatii de etichete de raft, care pot combina nevoia de afisare a pretului corect cu afisarea altor informatii utile personalului magazinului (stoc in timp real), cat si consumatorului – inclusiv mesaje publicitare”, a mai precizat Florin Hara.

Perspective

Cererea de produse si solutii pentru magazine isi va reveni odata cu iesirea din criza a consumatorului, ce va antrena si cresterea retailului, este de parere Directorul General al companiei Glycon. In 2010, specialistii considera ca se vor manifesta in continuare aceleasi tendinte de fidelizare a clientilor si de eficientizare a costurilor, in conditiile in care nu se intrevede o crestere majora a consumului, iar competitia continua sa fie stransa.

„Cererea de tehnologie va continua sa se mentina, doar ca se va orienta in cotinuare catre solutiile menite sa rezolve problemele specifice ale acestei perioade”, subliniaza Orest Mitroi. „Pentru a raspunde cerintelor, exista si alte tehnologii, unele care de abia acum se dezvolta ori se valideaza in alte piete mai dezvoltate, altele despre care deja si noi am mai amintit ori chiar le-am propus deja si pentru Romania, dar care inca nu au fost implementate in tara noastra. Putem aici sa vorbim, de exemplu, despre solutii de self-shopping, in care clientul, posesor al unui card special, primeste un terminal cu ajutorul caruia isi scaneaza singur fiecare produs, cand il pune in cos, iar la check-out, preda terminalul operatorului, care descarca informatia scanata, iar bonul fiscal este generat imediat. Intr-o varianta mai sofisticata, clientul se duce la un automat de plata in care transfera informatia si unde plateste fie cu numerar, fie prin card. Si vor mai fi si altele... Astfel de solutii, chiar daca cu oarecare intarziere fata de alte tari, vor fi cerute si implementate in curand si in Romania”, a declarat Directorul Retail and Logistics Division din cadrul companie Eutron.

In concluzie, piata tehnologiilor si echipamentelor pentru retail continua sa evolueze, in acord cu particularitatile mediului economic. Dupa un an de schimbari in toate domeniile, cumpatarea a devenit o regula in orice decizie luata, in special a celor cu „bataie lunga“, cu efecte pe termen lung. Din acest motiv s-a accentuat nevoia de consultanta pentru proiectele investitionale de amploare, care, pentru furnizorii de echipamente, devine treptat un produs distinct in oferta.

fatada magazin Profi, lant de retail preluat de Ahold Delhaize. Detalii pe www.revistaprogresiv.ro
Noul proprietar Profi alocă 150 mil. euro pentru expansiunea rețelei în 2025
Ahold Delhaize, noul proprietar Profi, a bugetat investiții de 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea rețelei Profi pe piața din România....
Piața locală de fuziuni și achiziții, perspective de redresare pe termen scurt
Cornelia Bumbăcea, PwC România: În 2025, ne așteptăm să avem din nou măcar un megadeal pe piața locală de M&A
Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat anul trecut 239 de tranzacții anunțate, cu o valoare totală estimată de 5,9 miliarde...