Romanii sunt mari consumatori de produse lactate | Progresiv
Un studiu realizat in luna mai 2008 pentru Magazinul Progresiv de catre compania de cercetare Synovate pune in evidenta preferinta consumatorilor romani pentru produsele lactate. Studiul a fost realizat la nivel national pe un esantion de 1500 de respondenti, cu varste cuprinse intre 18 si 64 de ani. 
Diversitatea segmentului, concurenta stransa in randul producatorilor si a importatorilor, dar si dezvoltarea unor subcategorii noi de produse (cum ar fi cele netraditionale), au sustinut puternic in ultimii ani cresterea consumului de produse lactate. Potrivit Synovate, doar 2% din persoanele intervievate au declarat ca nu consuma astfel de produse, ceea ce inseamna un consum ridicat la nivelul tarii. Printre cele mai consumate produse se numara cascavalul, smantana, laptele dulce si iaurtul simplu. Tinerii cu varste cuprinse intre 18-24 ani sunt principalii consumatori de iaurt, atat simplu, cat si cu fructe dar si de deserturi pe baza de lapte. Laptele batut se consuma in special de varstnicii de 55-64 de ani, sau de persoanele din mediul rural. Alaturi de cascaval si iaurt simplu, laptele batut este de asemenea, unul din cele mai consumate produse lactate. Cascavalul pare a fi un produs mai pretentios. Acesta este consumat semnificativ mai mult de catre bucuresteni, de catre cei din orase mari si de catre cei cu venituri lunare mari (> 2.000 lei / gospodarie). Atat barbatii, cat si femeile consuma majoritatea produselor lactate, insa femeile sunt mai mari consumatoare de lapte dulce si iaurt cu fructe. Respondentii din Transilvania consuma semnificativ mai mult iaurt simplu, desert pe baza de lapte, sana si unt, iar cei din Crisana semnificativ mai mult cascaval, lapte dulce si smantana. Insa dobrogenii sunt cei mai mari consumatori de produse lactate, acestia consumand semnificativ mai mult din aproximativ toate produsele.
Frecventa de consum si de cumparare a laptelui dulce
Potrivit studiului realizat de Synovate, 4 din 5 respondenti sunt consumatori de lapte dulce, consumandu-l in medie o data la doua zile. Acest consum cunoaste insa unele variatiuni in functie de varsta consumatorilor si de regiunea din care acestia provin. Astfel, din date rezulta ca persoanele cu varste cuprinse intre 55 si 64 de ani consuma semnificativ mai mult lapte decat media adultilor (17,9 vs. 15,4 ori / luna). De asemenea, celor din Banat si Oltenia le este caracteristic un consum mai mare decat media (18,8, respectiv 18,8 vs. 15,4 ori / luna). Dupa cum se mentioneaza anterior, dobrogenii sunt cei mai mari consumatori de produse lactate si, implicit, mari consumatori de lapte dulce. Acestia consuma lapte cu o frecventa semnificativ mai mare decat media, aproape in fiecare zi. Laptele este consumat cu o frecventa mai redusa, de catre barbati, de catre cei cu venituri lunare mici (
Locul de achizitie
Referitor la locul de achizitie al laptelui dulce, statistica difera dupa cum este vorba de mediul rural sau urban, precum si de prezenta lanturilor moderne de magazine in vecinatatea gospodariei. Studiul reflecta faptul ca romanii cumpara laptele dulce in principal din magazine universale/ minimarket sau din piata. Hypermarketul, supermarketul cat si magazinele universale inregistreaza frecvente de cumparare semnificativ mai mari in mediul urban. De asemenea, bucurestenii cumpara semnificativ mai mult din super si hypermarket. Chiar mai mult decat atat aceste doua tipuri de magazin sunt principalele locuri din care ei isi fac cumparaturile de lapte dulce. Hypermarketul si supermarketul sunt semnificativ mai mult frecventate de catre cei cu venituri mari si de cei cu un nivel inalt de educatie. Persoanele cu varste cuprinse intre 45-54 de ani, cat si cei cu familii numeroase obtin laptele dulce pe care il consuma semnificativ mai mult din productie proprie sau de la tarani. Situatia e similara si in cazul celor din mediul rural, cat si a celor care nu au slujba. Productia proprie inregistreaza procente semnificativ mai mari in cazul persoanelor cu venituri lunare mici (
Tipuri de lapte dulce preferate
Analiza are ca referinta trei categorii de lapte dulce: lapte procesat industrial, lapte de la producatorii individuali si lapte provenit din propria gospodarie. Mai mult de jumatate din respondenti cumpara cel mai des lapte procesat industrial. Cu toate acestea, 1 din 3 respondenti cumpara laptele dulce de la tarani. Laptele procesat industrial este consumat semnificativ mai mult de catre persoanele cu varste cuprinse intre 25-34 ani, cat si de cei din mediul urban si cei cu venituri lunare mari, ce depasesc 2 000 RON pe gospodarie. Si bucurestenii cumpara semnificativ mai mult acest tip de lapte, si de asemenea cei din Transilvania si Crisana. Pe de alta parte, in Moldova si Banat este cumparat semnificativ mai mult laptele de la tarani, din piata. Atat laptele cumparat de la tarani, cat si cel din productie proprie inregistreaza procente semnificativ mai mari in cazul persoanelor de 55-64 de ani si a celor din mediul rural.
Notorietate spontana
In ceea ce priveste notorietatea spontana a marcilor de lapte dulce, in general, s-au inregistrat diferente semnificative in functie de regiune, venit, clasa sociala si educatie. Astfel, s-a observat un grad mai ridicat de notorietate in mediul urban, cat si in randul tinerilor cu varste cuprinse intre 18-24 ani si a persoanelor necasatorite. De asemenea, responentii din Bucuresti si Crisana sunt cei care au mentionat spontan cele mai multe marci. Chiar mai mult decat atat, in cadrul regiunii Crisana toti respondentii au mentionat cel putin o marca spontan (niciuna = 0%). Totusi, aproape 1 din 5 persoane (19%) nu au mentionat spontan nici o marca de lapte dulce. Dintre acestea, semnificativ mai multe sunt persoanele varstnice (55-64 ani), cele din mediul rural, cat si cele cu un nivel scazut de venit (
Notorietate asistata
In cazul notorietatii asistate ordinea marcilor se schimba putin. Danone impreuna cu Milli, Fulga si LaDorna isi disputa pozitia de lider in ceea ce priveste notorietatea totala, diferentele fiind foarte mici. In general, nivele semnificativ mai ridicate s-au inregistrat in mediul urban, cat si in regiunile Banat, Crisana si Dobrogea, si in orasele de peste 100.000 de locuitori. De asemenea, o notorietate semnificativ mai mare decat totalul s-a inregistrat si in cadrul persoanelor cu venit mare (>2000 RON), cat si in cadrul studentilor, si a celor cu studii superioare. Cei 15% din respondentii intervievati care nu au recunoscut nici o marca de lapte dulce din lista de marci, sunt semnificativ mai multe persoane din mediul rural, si cei cu varsta cuprinsa intre 55-64 ani, cat si pensionari sau someri. De asemenea, un nivel scazut de notorietate s-a inregistrat in cadrul persoanelor cu venit lunar mic (
Consumul in gospodarii, de obicei si cel mai des
Intre marcile ce se consuma de obicei in gospodaria respondentilor, Milli este cea mai consumata marca de lapte dulce. Un consum semnificativ mai mare de Milli este inregistrat printre persoanele cu varsta curprinsa intre 18-24 ani, cat si in regiunile Banat si Crisana. La Dorna si Danone se plaseaza ambele pe locul al doilea la consum. La Dorna este semnificativ mai mult consumata in Bucuresti, iar Danone in Moldova si Muntenia. In cadrul marcilor consumate cel mai des, ordinea preferintelor ramane in mare parte aceeasi. Astfel, cei mai multi dintre respondenti consuma Milli cel mai des (20%). Precum am vazut si inainte, Milli este semnificativ mai mult consumata in Banat si Crisana. La Dorna a este a doua marca de lapte dulce consumata cel mai des, inregistrand un consum semnificativ mai mare in Bucuresti, dar si in Muntenia. Si consumul Danone inregistreaza o valoare foarte apropiata de cea de-a doua marca clasata (14% vs. 15%), aceasta consumandu-se insa semnificativ mai mult in Moldova.
Ambalaje preferate
La capitolul ambalaj, preferintele romanilor sunt impartite intre cutia de carton si punga de plastic (52% vs. 47%) In acest mod laptele dulce se cumpara in cutie de carton in special in Muntenia, de catre cei cu venituri mari (>2000 RON) si de catre cei cu studii superioare. Laptele dulce la punga se cumpara semnificativ mai mult in Moldova, si de catre persoanele cu venit mediu (900 – 2000 RON).








