Revenire neuniforma pentru economiile din Europa de Est | Progresiv
Majoritatea economiilor din tarile est-europene cunosc o revenire mai accelerata decat asteptarile, insa cresterile inregistrate de acestea nu sunt uniforme. Comertul cu tarile vestice, la care se adauga investitiile companiilor din aceste state si cele provenind din China au reprezentat un punct-cheie in revenirea economica a tarilor est-europene, puternic afectate de criza economica.
In ciuda cresterii investitiilor in aceste state, cererea venita din partea populatiei se afla inca la un nivel scazut, in principal din cauza reducerii increderii consumatorilor, a veniturilor tot mai mici si a nivelului ridicat de somaj.
Specialistii companiei de cercetare Euromonitor se asteapta la o crestere reala a PIB-ului in Europa de Est de circa 3% in 2010, dupa ce anterior, in 2009, se contractase cu 6,2% fata de anul precedent. Pentru anul in curs, estimarile indica o crestere reala de 3,8% a PIB-ului din regiune.
Desi schimburile comerciale cu Europa de Vest s-au intensificat, valoarea comertului inregistrat in al doilea semestru al anului trecut se afla sub nivelul din 2008, situatie cauzata de reducerea creditarii, somajul ridicat si increderea redusa din partea consumatorilor.
Practic, revenirea economiilor din zona Europei de Est depinde de cea a economiilor din zona Euro si din restul Europei de Vest, care reprezinta piete-cheie pentru activitatile de comert. In 2009, de pilda, exporturile catre Franta, Germania si Marea Britanie au reprezentat 23,8% din totalul schimburilor comerciale ale tarilor din regiunea est-europeana.
In ceea ce priveste economia Rusiei, aceasta a beneficiat de pe urma cresterii preturilor la energie. Pentru anul 2010, specialistii Euromonitor indica o crestere de 4,4% a PIB-ului Rusiei, asteptandu-se ca in 2011 acesta sa sporeasca cu 4,6%.
Pe de alta parte, statele baltice au inregistrat cele mai slabe rezultate in 2009, analistii economici asteptandu-se in continuare la scaderi, in special din partea Letoniei. Nici Estonia nu se afla intr-o situatie mai buna, cresterea reala a PIB-ului fiind estimata la doar 1,8% in 2010. Acestora li se adauga Grecia si Ungaria, tari in care guvernele nu au reusit sa-si reduca cheltuielile si care au fost nevoite sa ia masuri drastice pentru a incerca sa echilibreze situatia economica a statelor lor.
Dupa ce s-au contractat cu 61,4% in 2009, investitiile straine directe in Europa de Est s-au mentinut la un nivel modest si in 2010, tendinta care se va mentine, cel mai probabil, si in acest an. De pe urma acestei situatii ar putea beneficia insa China, care si-ar putea creste investitiile in regiune, in special prin proiecte de infrastructura in Serbia, Moldova, Polonia si Bulgaria.
Pe de alta parte, tarile ale caror economii depind de export risca sa-si adanceasca deficitul de cont curent in situatia in care schimburile comerciale nu aduc rezultatele scontate. Spre exemplu, Romania a inregistrat un deficit de 13,6 miliarde de dolari in 2009, Croatia – de 10,7 miliarde de dolari, iar Serbia – 9,2 miliarde de dolari, acestea fiind tarile cu cele mai mari deficite din regiune.





