Desi numele nemtesc al produsului te duce cu gandul, mai degraba, la pasunile din Alpi, cascavalul Hochland este 100% romanesc, fabricat in Transilvania. In drum spre fabrica Hochland din Sovata ne oprim la o ferma din comuna Cornesti, judetul Mures, ca sa vedem de unde provine materia prima pentru cascaval. Aici este localizata ferma Szocs, una dintre cele 230 de ferme partenere ale Hochland si un business de familie autohton.
Familia Szocs este numeroasa: sotii Szocs au trei baieti, de 13, 20 si respectiv 23 de ani, care se implica si ei in afacere, alaturi de parinti si bunici. Capul familiei este Imre Szocs, in varsta de 45 de ani. Nu au alt ajutor la ferma decat familia si 1-2 oameni din sat. Ziua de lucru incepe inainte de rasaritul soarelui, la ora 5:30, si se termina mult dupa asfintit. Nu au timp de vacante in strainatate, in schimb Imre Szocs a fost in Germania, in vizita la cateva ferme de vaci care livreaza lapte catre Hochland.
Pentru familia Szocs, ca pentru multi alti localnici din zona, cresterea vacilor este o activitate transmisa din mosi stramosi. In urma cu circa 10 ani, familia avea in Cornesti doar o casa taraneasca cu o sura mare in spate, cu 3-4 vaci, si, in plus, administra un mic centru de colectare a laptelui in comuna. In 2004 a intrat in parteneriat cu Hochland si de atunci business-ul a intrat, treptat, in alta liga, cea a fermelor medii. In prezent, familia Szocs detine in ferma sa de la marginea satului un numar de 100 de vaci, 45 dintre acestea fiind vaci de lapte. Majoritatea sunt din rasa Baltata Romaneasca, din prasila proprie, dar mai sunt si din rasa Holstein. Pentru ca ferma nu are un sistem intensiv de crestere - ci dimpotriva, animalele sunt lasate libere pe pasune in sezonul cald, pe timpul zilei – speranta de viata a unei vaci este destul de mare, de 15 ani (din care 13 ani produce lapte pentru consum).
Furajele pentru hrana animalelor provin de pe pasunea de circa 100 de hectare a fermei. Productia medie este de 700 de litri de lapte pe zi, pe care Hochland ii colecteaza direct de la ferma, zilnic, pe tot parcursul anului. Dupa mulgere, laptele nu intra in contact cu aerul, ci merge direct in bazinul de racire al fermei, unde sta la temperatura constanta - intre 4-6 grade Celsius - pana la sosirea cisternei Hochland.
Imre Szocs estimeaza investitiile totale in ferma la aproximativ 250.000 de lei. Pana acum, ferma nu a accesat fonduri europene, proprietarii fiind reticenti la aceasta idee din cauza birocratiei. “Pentru noi, cel mai important lucru este sa avem vacine sanatoase”, spune Imre Szocs (Foto jos, dreapta). La randul sau, Csaba Mozes, Manager Aprovizionare Lapte la Hochland Romania (Foto jos, stanga), spune ca ceea ce urmareste compania sa in colaborarea cu fermierii este sa existe o stabilitate in conditiile comerciale. In plus, in 2009 compania germana a lansat mai multe programe de sprijinire a business-ului fermierilor de la care colecteaza lapte. Programele au urmarit, in principal, acordarea de consultanta zootehnica si traininguri pe managementul fermelor.
Fabrica produce anual 2000 de tone de cascaval
Pe poarta fabricii de cascaval Hochland din Sovata, judetul Mures, intra zilnic sapte cisterne pline cu lapte, adica un volum total de 100.000 de litri. Din fabrica ies anual aproximativ 2.000 de tone de cascaval, destinate aproape exclusiv pietei locale. Inainte de a intra in linia de productie, laptele este testat de trei ori pentru a i se confirma lipsa vreunei bacterii nesanatoase si conformitatea cu standardele Hochland: mai intai de catre fermier, apoi la incarcarea in cisterna si, ultima data, in laboratorul fabricii de cascaval.
Laptele utilizat in productie este mai intai pasteurizat, adica adus la o temperatura de 79 de grade Celsius timp de 15 secunde. Apoi, din lapte se formeaza zerul, care ulterior este separat de cas. Produsul intermediar, inainte de maturare, este similar cu mozzarella, atat ca si gust, cat si ca aspect si consistenta. Acesta se sareaza si sta la maturare minim 12 zile. “Culturile lactice sunt cele care dau gustul cascavalului, iar pentru ca ele actioneaza pe perioada de maturare, un produs care sta la maturat 12 zile are alt gust decat unul maturat 20 de zile”, explica Wilhelm Kubanek, Production Manager la fabrica Hochland din Sovata. Chiar si pe raft, in magazin, cascavalul este un produs viu deoarece culturile lactice inca traiesc. Studiile de consumator de cascaval realizate de Hochland arata ca romanii prefera gustul usor, nu foarte intens si textura cremoasa. De aceea produse precum parmezanul, foarte populare in alte tari, sunt la stadiul de nisa de piata la noi.
Compania produce la Sovata ambele tipuri de cascaval disponibile in portofoliul sau local: clasic si afumat. Cel de-al doilea este cascavalul clasic afumat timp de trei ore la lemn de fag. “Facem teste inclusiv la compusii din fum, pentru a ne asigura ca nu devine toxic”, mentioneaza Cosmina Moldovan, Manager Calitate la fabrica Hochland din Sovata.
La Sovata, compania produce si branzeturi maturate Cedar, insa in volume mult mai mici, comparativ cu cascavalul. Pentru cascaval este utilizata aceeasi reteta inca din 1975, anul inaugurarii fabricii, care prespune o medie de 10 litri de lapte per kilogram de cascaval produs.
Unitatea de productie din Sovata a fost achizitionata de catre Hochland in 1999 si extinsa treptat, astfel ca in prezent lucreaza aici 130 de persoane, fata de 50 la data preluarii. “Investitiile Hochland in aceasta fabrica din 1999 si pana in prezent depasesc 10 milioane de euro. Cea mai recenta a fost realizata in 2012, cand a fost adusa aici o linie noua de ambalare in valoare de circa un milion de euro. Au fost si trei proiecte finantate prin fonduri UE, printre care constructia statiei de epurare”, afirma Judith Szoboszlai, directorul fabricii. Ea lucreaza in fabrica inca de la inceput, din 1976.
Hochland mai detine o fabrica in Transilvania, la Sighisoara, unde produce branza topita. O parte din ingredientele utilizate aici (untul si cascavalul pentru branza topita cu cascaval) provin de la unitatea din Sovata. Restul produselor sale din portofoliu, precum telemeaua sau branza te tip cottage cheese, provin din afara tarii. Compania realizeaza vanzari anuale de circa 50 mil. euro in Romania.
18% cota de piata in categoria cascavalului
Hochland Romania este lider de piata in categoria cascavalului, cu o cota de 18% la nivelul anului 2013, potrivit datelor furnizate de producator.
“In piata fiscalizata a branzeturilor, pe care noi o estimam la un volum anual de 55.000 de tone, cascavalul este cea mai mare si cea mai populara categorie. In ultimii 2-3 ani, evolutia categoriei nu a fost spectaculoasa: am vazut mici variatii, in ambele sensuri”, spune Andreea Marincescu, Marketing Manager la Hochland Romania.
Din totalul vanzarilor de cascaval ale companiei, un procent de 70% se realizeaza in comertul modern, restul in magazine traditionale, produsele fiind distribuite in circa 5.000 de magazine.
In urmatoarea perioada, producatorul va comunica mai intens informatii despre originea cascavalului Hochland, in cadrul unor campanii de consumator. ”Cercetarile noastre de piata in aceasta categorie ne-au indicat niste lucruri interesante: faptul ca romanii sunt mai atenti la ingredientele de pe ambalaj, la originea acestora, si ca exista un interes din ce in ce mai mare pentru produsele fabricate local. Noi avem o poveste frumoasa de spus si de aceea ne-am gandit sa construim mesajul de comunicare in aceasta directie. Practic, in mesajul nostru imbinam cele doua puncte forte ale cascavalului Hochland: traditia (faptul ca reteta este din 1975, de cand functioneaza fabrica) si rigoarea germana”, completeaza Andreea Marincescu.
Progresiv Este prima revistă business-to-business din piața românească de retail și FMCG. Încă din 1999, Progresiv este reperul industriei bunurilor de larg consum și principalul partener media al furnizorilor de produse și servicii în comunicarea cu retailerii. Revista Progresiv face parte dintr-un grup media internațional care publică reviste business-to-business ce acoperă mai multe industrii: retail & FMCG, HoReCa, panificație & biscuiți, procesarea cartofilor, produse alimentare congelate.
