Orez | Progresiv

In Romania orezul a fost caracterizat mult timp de o imagine proasta, o perceptie negativa din partea consumatorului. Sortimentatia si calitatea foarte scazute alaturi de folosirea numai in preparatele traditionale au dus la un comportament de consum moderat, cu cresteri in perioadele de post. În prezent insa, piata a evoluat, consumatorul a devenit mai educat in materie de orez, standardele au crescut si noi sortimente au intrat pe piata.

Pana acum cativa ani orezul nu a reprezentat o categorie de mare interes pe piata de FMCG din Romania. Astfel, intrarea pe piata a unor noi jucatori, diversificarea sortimentatiei si conditiile externe au dus la modificari diverse ale acestei categorii. În 2008 Euromonitor International a estimat valoarea pietei de orez din Romania la 218,3 milioane USD si 128,7 mii de tone. „Volumic piata orezului poate fi considerata una constanta, neexistand cresteri spectaculoase de la an la an, insa se observa o diversificare puternica a ofertei. În schimb valoric, lucrurile stau altfel deoarece pe fondul cresterilor uriase care au avut loc pe pietele externe, corelate cu restrictionarea exporturilor de catre principalii jucatori, a rezultat o dublare a pretului orezului la inceputul lui 2008. Astfel, cifra de vanzare estimata in 2008 pentru orez va atinge 90-110 milioane euro“, spune Adrian Gabor, IKA Manager East Europe la Riso Scotti. În ceea ce priveste productia autohtona, „in 2008 s-au cultivat aproximativ 10.000 de hectare cu orez din care s-au obtinut aproape 50.000 tone de orez brut neprelucrat“, adauga acesta.

Situatia globala
Principalul factor care a stat la baza miscarilor ce au avut loc pe piata mondiala a orezului a fost criza din 2007. Cauzata de fenomene meteorologice, schimbari in obiceiurile de consum, motive economice si guvernamentale, criza orezului a afectat foarte mult exporturile si preturile la acest produs. „La un moment dat in pietele emergente mari, precum China si India, oamenii au inceput sa-si permita si produse bazate pe carne, nu numai orez. Pentru obtinerea unui kilogram de carne se consuma 4-5 kg de cereale. Astfel, cererea de cereale a crescut si s-a creat un gol greu de anticipat. În aceeasi perioada s-a manifestat si tendinta de a se cultiva mai mult pentru obtinerea biocombustibililor, fapt ce a dus la reducerea suprafetelor destinate culturii orezului“, explica Cristian Popescu, General Manager la Panzani. Tot acesta adauga ca tarile mari producatoare si consumatoare de orez au reactionat negativ la diminuarea productiei si au inceput sa-si faca stocuri guvernamentale, impunand restrictii la exporturi.
Asadar, importurile au scazut in ianuarie-august 2008 la 34380,642 tone, de la 54161,068 tone in 2007, conform Institutului National de Statistica. Din punct de vedere valoric insa, cifrele nu au avut variatii atat de mari – 17660,521 mii euro in ianuarie-august 2008, fata de 17081,994 mii euro in 2007. Exporturile au scazut de asemenea foarte mult, atat ca valoare cat si ca volum. În volum au scazut de la 1996,179 tone in 2007 la 1331,388 tone in ianuarie-august 2008, iar in valoare de la 1163,514 mii euro la 699,024 mii de euro, raportat la aceleasi intervale temporale.
În septembrie 2008 s-a constatat o scadere a preturilor la orez dupa cresterea exploziva din martie-aprilie, arata un raport al FERM (The Federation of European Rice Millers – Federatia procesatorilor de orez europeni), pus la dispozitie de Müller’s Mühle. Totusi, nivelul actual al preturilor este superior celui dinaintea boom-ului din primavara.

Obiceiuri de consum
În Romania evolutia pozitiva a pietei de orez a fost mult timp impiedicata de consumul traditional al acestui aliment si de imaginea negativa pe care o avea. Astfel, orezul era folosit doar in cateva feluri clasice (pilaf, umpluturi, ciorbe) si era privit ca un aliment inferior ce necesita un efort in plus inainte de preparare. „Piata orezului in Romania este puternic influentata de traditia culinara romaneasca. În alimentatia consumatorului roman, pilaful de orez a fost si este un preparat culinar intalnit foarte des. La acest preparat se preteaza orezul cu bob scurt sau mediu. Producatorii de orez, din dorinta de se alinia la cerintele consumatorilor si la traditiile culinare romanesti, ofera o gama larga de orez cu bob scurt si mediu, spune Andra Petrica“, Food & Cat Portfolio Manager Marketing la Mars Romania, compania producatoare a orezului Uncle Ben’s.

 Tipuri de orez
- Orez brun (nedecorticat)– orezul de la care a fost indepartat numai invelisul exterior, astfel incat isi pastreaza toate vitaminele (A, B, B6, B12), precum si substantele minerale: Ca, Fe, Fl, I, K, Mg, Mn, Na si Zn.  
- Orez alb – orezul pe care il mancam in mod obisnuit, procesat, care isi pierde multi dintre nutrienti odata cu indepartarea stratului exterior.
- Orez rosu – intalnit preponderent in zonele Hymalaya si Thailanda, are un invelis rosu, iar bobul este scurt si lat.
- Orez negru – popular in zonele China, Bali si Thailanda, are un invelis negru si subtire, iar bobul este alb.  
Sursa: Riso Scotti

„Pana acum orezul a fost tratat ca un aliment de proasta calitate. În trecut, cei care editau carti de bucate scriau in retetarul lor ca orezul trebuie curatat, spalat bine in trei ape si abia apoi pus la gatit, lucru care in prezent nu mai este necesar“, spune si Cristian Popescu, Panzani.
În timp insa, consumatorii au devenit mai educati in materie de orez printr-o mai buna informare si influente externe, modificandu-si comportamentul de cumparare si consum. „Ca si popor, nu am avut o cultura foarte dezvoltata a orezului. Am consumat alte tipuri de alimente mult mai intens din cauza traditiei noastre de consum“, spune Gabriela Onyeukwu, Comercial Manager al Kuore Retail Services, companie care se ocupa de activitatile de vanzare si marketing pentru marca de orez Müller’s Mühle.
„Schimbarile in comportamentul de consum au avut loc in urma cu patru pana la un an. Pana sa inceapa criza orezului a fost o perioada de doi-trei ani in care oamenii au inceput sa priveasca altfel orezul. Asteptarile consumatorului au devenit mult mai elevate, acesta fiind mult mai atent la calitatea orezului. Tot in aceasta perioada de reasezare a opiniei consumatorului s-a trecut si la o perceptie pozitiva legata de un alt fel de a manca orezul, iar oferta s-a diversificat cu sortimente precum orezuri cu bob lung, orezuri mai pretentioase (basmati, salbatic, integral s.a.)“, spune Cristian Popescu, Panzani. În plus, consumatorii romani au devenit constienti de proprietatile nutritive ale orezului. „Caracteristicile benefice pentru sanatate ale orezului decorticat sunt redate de proprietati precum acelea ca, la fiecare 100g, acesta contine in medie 7g de proteine (de la 6,63% pana la maximum 9,85%), 86,6g de glucide (in special amidon in proportie de aprox. 80%) si 0,8g de lipide. Orezul integral are calitati net superioare celui decorticat: contine complexul vitaminic B (mai ales B6), vitamina E, magneziu, cupru, fier, niacina, fosfor, potasiu, seleniu, zinc, are mai multa fibra si mai multi acizi grasi esentiali nesaturati“, explica Nicoleta Inceanu, Riso Scotii.

Comparativ cu alte tari europene, in Romania se consuma o cantitate medie de orez pe cap de locuitor anual, insa in raport cu tarile asiatice, consumul este foarte scazut. „În Romania se mananca in jur de 4kg/orez/an pe cap de locuitor. În tari precum Egipt se consuma 50kg, iar in China 100kg per capita anual“, afirma Cristian Popescu, Panzani. „Italia este cel mai mare producator si consumator de orez din Europa, avand un consum de 342.000 de tone anual. Însa cel mai mare consum de orez pe cap de locuitor din Europa este in Portugalia,18 kg. La polul opus se situeaza tarile baltice, unde consumul mediu de orez nu depaseste 2,5 kg/an pe cap de locuitor“, spune si Adrian Gabor, Riso Scotti.
În ceea ce priveste variatiile consumului de orez in Romania pe parcursul unui an, majoritatea producatorilor spun ca exista doua perioade de varf, cele ale posturilor dinaintea Pastelui, respectiv Craciunului. În functie de zonele tarii, se poate spune ca „in Moldova, Dobrogea si Tara Romaneasca consumul mediu se situeaza la 6 kg/cap de locuitor, cu varfuri de cerere in marile posturi ale Craciunului si Pastelui, iar in partea nordica nu este mai mare de 2-3kg/locuitor. Nu trebuie uitat ca majoritatea romanilor care traiesc peste hotare preiau si aduc acasa noi obiceiuri de consum (risotto, mancaruri chinezesti, thailandeze, vietnameze si indiene, care sunt bazate pe orez), ducand la schimbarea comportamentului de cumparare“, spune Nicoleta Inceanu, Key Account Manager la Riso Scotti. De asemenea, reprezentantul Panzani spune ca obiceiurile de consum din diferite regiuni ale tarii depind si de alternativele alimentare din zonele respective. Totodata, „in zonele rurale se consuma mai mult orez cu bob rotund si ieftin, iar in zonele urbane exista un rafinament culinar dat de puterea financiara si de cunostinte“, adauga acesta.

2009, un an imprevizibil
Previziunile pentru 2009 referitoare la piata orezului din Romania sunt greu de facut din cauza factorilor externi a caror influenta este decisiva. Vremea, restrictiile la exporturi ale tarilor mari producatoare de orez si conditiile economice actuale impun dificultati in formularea unor predictii clare. Conform Euromonitor International, volumele de orez vor creste usor in Romania, pana la 131,1 mii de tone.
Desi initial se vorbea de o recolta buna, inundatiile din China si India, uraganele din Statele Unite au ridicat semne de intrebare, arata raportul din septembrie 2008 al FERM. De asemenea, sunt mentionate si restrictiile din India, Egipt si Vietnam, ale caror exporturi au avut o contribuitie de 35% la comertul international din ultimii ani, plus instabilitatea politica din Thailanda si problemele civile din Pakistan. Astfel de incertitudini planeaza asupra stabilitatii pretului la orez in 2009.