O categorie aglomerata, cu un grad ridicat de fragmentare | Progresiv
Desi segmentul biscuitilor ar putea fi caracterizat drept unul cu traditie la noi in tara, categoria este departe de a fi una matura, cunoscand o dezvoltare extensiva mai ales in ultimii ani. Atat din punct de vedere al jucatorilor, unde producatorii locali se lupta cu multinationalele, cat si al sortimentatiei, care poate satisface toate buzunarele, oferta de biscuiti este mai mult decat abundenta. 
Interesul pentru aceasta categorie nu este unul intamplator, consumul per capita situandu-se in continuare sub potentialul maxim si, desi pentru moment biscuitii simpli sunt preferatii consumatorilor, producatorii continua sa lanseze noi inovatii – produse multifunctionale, cu cereale, cu fructe sau biscuiti organici. Printre cele mai noi produse se numara cele trei noi marci din portofoliul Kraft Foods Romania – Belvita Start, Oreo si Milka –, gamele Butter Cookies, Biscotti sau Cremio Bar, de la Galmopan, dar si noii biscuiti de tip petit beurre sau cu crema, de la Croco. Nici oferta de produse sub marca proprie nu lasa de dorit, majoritatea retailerilor avand deja o oferta consistenta pe acest segment dezvoltata in parteneriat cu producatorii locali.
In ciuda potentialului, cresterile categoriei in ultimii ani sunt unele modeste, diferentele de ritm de crestere variind in functie de segmentul la care ne raportam. Astfel, potrivit datelor de piata de la Nielsen, in perioada decembrie 2009 – mai 2010, categoria biscuiti la o valoare a vanzarilor de 133.588.100 lei si un volum al vanzarilor corespondent de aproximativ 9,870 tone.
Abundenta de produse
Asa cum spuneam si la inceputul acestui articol, categoria biscuitilor este una foarte fragmentata, trasatura evidentiata si de situatia din topul pe producatori, unde principalii cinci jucatori isi adjudeca putin peste jumatate din categorie. La fel de semnificative sunt si diferentele la nivel de componenta ierarhica in functie de volum si de valoare. Astfel, in perioada decembrie 2009 – mai 2010, Rostar, marcile private, Romdil, Tecsa Business si Kraft Foods Romania, detin o cota de 54,4% in volum vanzari, in timp ce, din punct de vedere valoric, Rostar, Kraft Foods Romania, marcile private, Ulker si Dobrogea, cumuleaza 52,8%.
De asemenea, la nivel de branduri se observa aceeasi fragmentare. Petit Beurre Rostar, Lu, Eugenia, Petir Beurre Tecsa si Phoenix depasesc timid pragul de 30%, cumuland 31,3% din volum vanzari, in perioada decembrie 2009 – mai 2010. In topul marcilor din punct de vedere al valorii vanzarilor, biscuitii Petit Beurre Tecsa cedeaza pozitia patru celor de la Ulpio, care, alaturi de Lu, Petit Beurre Rostar, Eugenia si Phoenix aduna 32,0%.
Segmentare pe tipuri de produse
Desi aproape jumatate din volumul vanzarilor este realizat de biscuitii simpli, acestia sunt pe un trend descendent, pierzand cota in defavoarea celorlate segmente de produse – cum ar fi biscuitii de tip sandwich, umpluti sau cu diverse ingrediente multibeneficiu. Prin urmare, in perioada decembrie 2009 – mai 2010, biscuitii simpli reprezentau 46,2% in volum vanzari si 41,5% in valoare vanzari. Pe locul doi, sunt biscuitii tip sandwich, cu 34,1% in volum vanzari si 34,2% in valoare vanzari. Cu exceptia acestor doua segmente, niciun segment nu mai reuseste sa depaseasca pragul valoric de 10% - biscuitii umpluti (5,9%), biscuiti cu topping (4,6%), cu ingrediente (4,5%), biscuiti asortati (1,0%) si biscuitii de toate tipurile sub marca privata (8,3%). De mentionat totusi ca din punct de vedere valoric marcile private reusesc sa cumuleze 10,3% din volum vanzari.
Distributia pe canale
Datele Nielsen indica faptul ca, in ciuda ponderii deloc de neglijat pe care o detine comertul traditional, de 42,2% in volum vanzari si 43,8% in valoare vanzari, retailul modern, prin hypermarketuri, supermarketuri si discounteri, cumuleaza 57,0% cota volumica si 56,2% cota valorica, in perioada decembrie 2009 - mai 2010.
Defalcat, pe canale, hypermarketurile si supermarketurile sunt pe primul loc atat volumic, cat si valoric, cu 42,2% si respectiv 42,7%. Urmeaza 18,8% in volum si 19,0% in valoare, magazinele alimentare cu un spatiu de vanzare intre 21 – 40 metri patrati si discounterii, cu 14,8% si 13,5% cota volumica si respectiv valorica. Singurele care mai reusesc sa cumuleze o cota de piata de doua cifre si in volum si in valoare sunt magazinele alimentare cu un spatiu de vanzare de sub 20 metri patrati, cu 12,3% si 11,7%, in timp ce magazine alimentare de peste 40 metri patrati, desi valoric detin 10,9% din vanzari, volumic se opresc la 9,9%. Pe ultimul loc, cu cea mai slaba evolutie din punct de vedere al canalelor de distributie, se afla chioscurile cu doar 2,0% in volum vanzari si 2,2% in valoare vanzari.
