Nielsen ShopperTrends 2009: comertul traditional pastreaza ponderea valorica cea mai mare | Progresiv

Compania de cercetari de piata Nielsen Romania a dat publicitatii studiul Shopper Trends 2009, o cercetare anuala ajunsa în cel de-al saselea an de existenta, care, pentru acest an, si-a  propus sa ofere repere în ceea ce priveste nivelul de dezvoltare al comertului, sa evidentieze tendintele in materie de comportament de consum, sa ofere modalitati de loializare a cumparatorilor, sa ia pulsul evolutiei marcilor private si, nu in ultimul rand, sa afle care este reactia cumparatorilor in contextul economic actual.

Pentru realizarea acestui studiu au fost chestionate peste 1200 de persoane – decidenti in procesul de cumparare sau care il influenteaza – prin metoda intervievarii fata în fata. Respondentii au o varsta cuprinsa intre 15 si 65 de ani si provin din orase mari, precum Bucuresti, Timisoara, Iasi, Cluj Napoca, Constanta etc, si din orase medii, ca Arad, Tg. Mures, Rm. Valcea, Piatra Neamt sau Targoviste.

Iata principalele rezultate evidentiate de studiul ShopperTrends 2009:

• Comertul modern isi continua ascensiunea numerica si valorica. Totusi, comertul traditional pastreaza ponderea valorica cea mai mare (doua treimi) din retailul bunurilor de larg consum.
• Hipermarketurile atrag cel mai mult din bugetele gospodariilor, intarindu-si suprematia prin cresteri si mai mari fata de 2008. Discounterii au inregistrat un avans semnificativ in ultimul an, crescand mult in optiunile si preferintele cumparatorilor si apropiindu-se de performanta supermarketurilor.
• 2008 a inregistrat cresteri de 18% pentru cheltuielile alocate gospodariei (produse alimentare si nealimentare), pastrandu-se aceeasi pondere a produselor proaspete in cosul de cumparaturi (aprox. 60%). Totusi, o parte dintre consumatori (39%) declara o atentie crescuta fata de preturi, fapt ce este posibil sa influenteze cheltuielile lunare in 2009. Cu toate acestea, ne asteptam la o mentinere a consumului per gospodarie, deoarece consumatorii declara intr-o mai mica masura reducerea cumparaturilor pentru produse alimentare sau trecerea catre produse mai ieftine / marci proprii magazinelor.
• Frecventa de vizitare a magazinelor nu inregistreaza schimbari mari. Totusi, consumatorii au inceput sa viziteze mai rar comertul traditional – de 3 ori pe luna chioscurile si alimentarele, aproximativ o data pe saptamana pietele. Comertul modern inregistreaza cresteri de vizitare pentru magazinele de tip discount, pe fondul cresterii numarului acestora.
• In ceea ce priveste loialitatea fa?? de marca in cazul situatiilor de lipsa in stoc se inregistreaza o usoara crestere fata de 2008 pentru dulciuri si pentru alimente de vaza. Incep sa fie mai multi cumparatori dispusi sa astepte pentru ca marca dorita sa fie disponibila in magazin. Totusi, cafeaua si produsele de ingrijire personala au pierdut din loialitate.
• Preturile mici la majoritatea articolelor si promotiile au recastigat pozitii importante in loializarea cumparatorilor, in timp ce caracteristici precum sortimentatia, marci premium si ambient spatios devin secundare in atractivitatea magazinelor. Usurinta cu care se pot face cumparaturile ramane totusi criteriul cheie in loializarea consumatorilor (top 3 beneficii).
• Consumul categoriilor alimentare va fi afectat pentru unii dintre respondenti prin reducerea cantitatii (41%) - in special pentru produsele de impuls, alternativ cu preferinta pentru promotii (35%) sau cu reducerea cheltuielilor care nu sunt absolut necesare (cumpararea doar a produselor de stricta necesitate 49%, reducerea cadourilor 32%).
• Cresterea preturilor determina o reducere a consumului pentru produsele de impuls (snacksuri, racoritoare, ciocolata, inghetata), pentru bauturi alcoolice, dar si pentru cateva din produsele alimentare de baza (cafea, carne, paine).
• Se va inregistra o continuare a cresterii interesului consumatorilor fata de marci private, totusi nu ne asteptam la o preocupare semnificativ crescuta in 2009 pentru aceste produse. Perceptia marcilor proprii magazinelor este inca neclara, cumparatorii osciland intre opinii pozitive si indecizie vizavi de marcile private (nu sunt cunoscute, deci trebuie bine evaluate inainte de cumparare, nu ofera acelasi raport pret – calitate ca si marcile producatorilor, se adreseaza celor cu venituri mici).

Pentru mai multe informatii, puteti descarca studiul integral.