Increderea consumatorilor europeni a scazut in T3 din cauza escaladarii crizei | Progresiv
Confruntati cu dezbaterea in desfasurare privind bailout-ul Greciei, si cu inrautatirea crizei datoriilor in Franta si Italia, consumatorii europeni sunt, in mod vizibil, din nou nelinistiti. Aceasta este una dintre concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa, care ofera o privire de ansamblu asupra evolutiei asteptarilor privind starea economica, preturile si veniturile, si a dorintei de cumparare in randul consumatorilor din Austria, Bulgaria, Franta, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania si Spania. Aceste 12 tari insumeaza circa 80% din populatia totala a celor 27 state membre ale UE. 
In timp ce in primavara majoritatea tarilor din Uniunea Europeana erau optimiste in legatura cu depasirea crizei in viitorul previzibil, peste vara s-a produs o schimbare considerabila de sentiment. In al doilea trimestru se parea ca recesiunea trecuse de faza critica in Europa, in conditiile in care economiile majoritatii tarilor europene incepeau sa iasa din cea mai adanca recesiune inregistrata de la cel de-al Doilea Razboi Mondial, si rezultatele economice indicau, pentru prima oara, in multe tari, un trend usor ascendent. Insa dezbaterile privind asistenta financiara suplimentara si garantarea imprumuturilor Greciei au nelinistit in vara aceasta din nou, in mod serios, consumatorii europeni. Ca urmare a nivelului ridicat al datoriilor, Italia si Franta risca sa le fie redus rating-ul de credit de catre principalele agentii de evaluare. Cresterea economica in majoritatea tarilor europene nu este atat de puternica cum au prezis expertii in primavara. Numai Germania continua sa inregistreze rezultate economice extrem de bune, insa pana si aici asteptarile privind cresterea au inregistrat recent un declin accentuat.
Pentru o continuare a redresarii economice a Uniunii Europene, este esential ca tarile membre sa isi reduca nivelul datoriilor in mod rapid si cu rezultate de lunga durata. Felul in care UE va aborda criza Greciei in saptamanile care urmeaza, si costul generat de aceasta pentru diversele tari, va influenta cu siguranta, in mod decisiv, daca si cat de rapid consumatorii europeni vor incepe sa creada din nou in redresarea economica a Europei.
Asteptarile privind starea economiei: Marea Britanie se lupta pentru redresarea economica
Inca din iunie, asteptarile privind starea economiei aproape ca s-au prabusit in majoritatea tarilor europene incluse in studiu, cele mai accentuate scaderi inregistrandu-se in Germania (de la 50,3 la 4,8 puncte), Austria (de la 19,6 la -26,2 puncte) si Franta (de la -15,3 la -42,2 puncte). Singurele tari care au reusit sa evite acest trend puternic descendent intr-o oarecare masura au fost Polonia (de la -13,9 la -10,2 puncte), Bulgaria (de la -10,8 la -15,3 puncte) si Romania (de la -26,2 la -32,8 puncte).
In Marea Britanie, redresarea economica a fost mult mai lenta si mai variabila decat in cazul celorlalte doua recesiuni anterioare, din perioada 1979 - 1981 si din perioada 1990 - 1991. In al doilea trimestru, cresterea economica a fost cu 0,7% mai mare decat in anul anterior. Tsunami-ul din Japonia a fost unul dintre motivele neinregistrarii unui nivel de crestere mai ridicat, importurile de vehicule fiind afectate in mod special de dezastru. Masurile de austeritate ale guvernului britanic incep sa isi faca incet efectul si cheltuielile publice au fost reduse aproape la zero, desi aceasta are un efect negativ asupra cresterii economice. Cresterea economica mai mica poate fi atribuita si frugalitatii in crestere demonstrata in ultimele saptamani si luni de consumatorii britanici.
Ratele mai mari ale inflatiei, cresterile salariale neglijabile si cresterea numarului de someri nu-i ajuta pe consumatori sa fie optimisti deocamdata in ceea ce priveste viitorul. In septembrie, Fondul Monetar International a corectat in sens descendent cresterea economica prevazuta pentru Marea Britanie, de la 1,5% la 1,1%, si de asemenea a revizuit prognoza pentru 2012 cu 0,7 procente, la 1,6%. Asteptarile privind starea economiei ale consumatorilor britanici au urmat un trend similar. Dupa o redresare de la minima din aprilie la -17,4 puncte in iunie, indicatorul a scazut din nou in ultimele cateva luni, actualmente situandu-se la -29,7 puncte.
Grecii si-au pierdut orice urma de incredere intr-o redresare economica in viitorul previzibil: asteptarile privind starea economiei au atins o noua valoare minima record de -58,7 puncte. O valoarea mai mica a fost inregistrata o singura data, in decembrie 2010, cand indicatorul a coborat la -59 puncte. Performanta economica a Greciei a scazut cu 5,5% in al doilea trimestru al acestui an, o cifra similara fiind anticipata pentru intregul an. Cheltuielile publice au continuat sa creasca, punand in pericol planurile UE si ale Fondului Monetar International de a ajuta Grecia sa depaseasca criza. Guvernul Greciei inregistreaza in prezent un deficit de circa 9%, mai mult de unul in sase greci fiind actualmente somer; se anticipeaza ca, pana la sfarsitul anului, aceasta cifra sa ajunga la unul in cinci, iar pana in 2012 la unul in patru. Contributiile la bugetul national au scazut, in timp ce cheltuielile au crescut, iar masurile de liberalizare si privatizare a economiei si de reducere a numarului de functionari publici nu sunt implementate suficient de rapid si de convingator de guvernul grec. Intreprinderile publice si autoritatile de stat excedentare nu au fost inchise, reducerile convenite nefiind implementate.
Pana la sfarsitul anului, deficitul gospodariilor va urca foarte probabil la peste 8,6% din PIB. In lumina nivelului ridicat al somajului si al cresterii impozitelor si contributiilor, consumul nu sustine nici el economia deoarece grecii fac, in momentul de fata, numai cumparaturi esentiale. O problema majora aditionala este productivitatea redusa si un deficit extrem de ridicat de cont de capital si de cont curent. Ramane de vazut daca Grecia se va putea redresa cu ajutorul UE si al Fondului Monetar International. Deocamdata orice este posibil. „Euro-salvatorii” vor avea nevoie in continuare de mult timp, multa rabdare si multi bani pentru a pastra Grecia in uniunea monetara, daca aceasta dorinta ramane neschimbata.
In schimb, Bulgaria a mentinut cu succes un curs pozitiv, inregistrand o crestere economica de circa 2% comparativ cu anul anterior. Aceasta crestere s-a datorat in principal activitatilor de export si turismului, care a creat multe locuri de munca in perioada de vara. Comparativ cu 2008 insa, ratele de crestere sunt relativ modeste, si acest lucru se reflecta si in asteptarile privind starea economiei. In lumina datoriei europene si a crizei financiare, consumatorii nu sunt convinsi ca situatia va continua sa aiba un impact la fel de mic asupra Bulgariei ca si pana acum. In prezent, indicatorul se afla la -15,3 puncte, insa evolutia sa in ultimele luni a fost relativ variabila, ceea ce se poate atribui si discu?iilor privind bailout-ul Greciei si pachetul de salvare anticipat. Anul acesta, Bulgaria a reusit sa isi reduca cu succes deficitul guvernamental si sa isi stabilizeze rezultatele economice generale. Ca urmare, ea a fost recompensata de agentia de evaluare Moody's cu o corectare in sens ascendent a rating-ului de credit.
Asteptarile privind veniturile: italienii anticipeaza impozite mai mari
Ca urmare a nesigurantei economice in crestere, asteptarile privind veniturile au scazut in intreaga Europa. Dupa cum era de asteptat, cele mai pesimiste tari au fost Grecia (-59,3 puncte) si Portugalia (-58,5 puncte), cu toate ca si in Franta se anticipeaza o reducere semnificativa a veniturilor (-51,9 puncte).
In ultimele trei luni, consumatorii italieni si-au dat seama, pentru prima data, ca exista un risc real de faliment national. In mod clar, acestia au acceptat situatia si sunt pregatiti sa faca sacrificii pentru a infrunta criza. Italienii sunt la fel de putini doritori ca si alte tari sa plateasca impozite mai mari, insa in situatia actuala sunt pregatiti sa sufere reduceri ale veniturilor, daca aceasta va reduce datoria guvernamentala pana la un nivel rezonabil.
Cu toate ca statul deja primeste 42,8% din salarii, persoanele cu venituri mari in special sunt de acord sa accepte majorari ale impozitelor. Lumea este cu mult mai ingrijorata de reducerea cheltuielilor din domeniul serviciilor sociale si de impactul prea mic al cresterii economice. In general, italienii nu se asteapta ca situatia economica sa se imbunatateasca in viitorul previzibil. Rata generala a somajului este de circa 8%, fiind mai ridicata in randul tinerilor - aproape 28%, una dintre cele mai ridicate rate din Europa. Acest trend se reflecta in mod clar si in asteptarile privind veniturile, care au scazut cu circa 15 puncte din iunie si, la -43 puncte, sunt acum printre cele mai mici din tarile studiate. O valoarea mai mica a indicatorului s-a inregistrat ultima oara in august 2008.
Un tablou variat apare si in evolutia asteptarilor privind veniturile in Polonia. Pe de o parte, s-au inregistrat niveluri mai ridicate de ocupare a fortei de munca si cresterea economica din Polonia este buna, expertii anticipand o crestere de ansamblu de circa 4,5% in 2011 si o crestere de 0,5% a consumului privat. Pe de alta parte, rata somajului continua sa ramana, la 11,8%, extrem de ridicata. Si aici, principalul factor cauzator de neliniste este situatia din Grecia, si posibilele consecinte ale acesteia in UE, si ca urmare in Polonia. In momentul studiului, populatia era nelinistita si din cauza alegerilor generale iminente pentru formarea noului guvern national. Cetatenii polonezi au fost influentati in mare masura de diversele stiri din presa anterioare alegerilor, temerile legate de evenimentele politice generand intotdeauna o anumita neliniste in randul consumatorilor. Acesti factori contradictorii au influentat si asteptarile privind veniturile, acestea inregistrand fluctuatii considerabile in ultimele trei luni. Nivelul indicatorului a urcat din nou, aflandu-se in prezent la -19,9 puncte.
