Exercitiu de imaginatie | Progresiv
O raita prin supermarketurile bucurestene, intr-un weekend de aprilie, m-a facut sa ma intreb care ar fi consecintele inchiderii magazinelor duminica. Cel putin fructele si legumele aratau jalnic in multe dintre supermarketuri si nici macar reducerile de pret nu tentau cumparatorii sa se apropie de ele. 
Sper ca la momentul in care cititi revista, propunerea inchiderii magazinelor in ziua de duminica sa ramana doar la stadiul de idee nastrusnica. Totusi, nu pot sa nu ma gandesc care ar fi urmarile unei eventuale astfel de masuri pentru produse si cumparatori. Daca legumele si fructele erau deja ofilite in conditiile in care magazinele functioneaza sapte zile din sapte si se presupune ca exista un oarece rulaj la aceste raioane, mai ales la sfarsit de saptamana, imi imaginez ca intr-o zi de luni produsele ar fi de necumparat. Si, cine ar suporta aceste pierderi? Intrebare retorica, desigur.
Observatia nu imi serveste decat ca pretext pentru a atentiona asupra nivelului scazut de servicii din ceea ce numim, de obicei, comert modern. Pana la urma, este vorba de atitudinea cu care tu, ca magazin, tratezi oamenii, cumparatorii care-ti lasa bani pentru ca, in primul rand, au incredere in produsele si serviciile pe care le oferi.
De la raioanele gastro intotdeauna subdimensionate si cu angajati care nu inteleg sensul cuvantului „rapid”, pana la personalul de la curatenie care sterge podeaua fix printre si peste picioarele cumparatorilor, fara ca macar sa se uite, si la casele de marcat in majoritate inchise, in ultima vreme, ei bine, toate acestea contribuie covarsitor la „atmosfera de cumparaturi” pe care toata lumea se lauda ca o ofera.
Mai exista un fenomen pe care n-am izbutit sa-l inteleg. De ce merchandiserii lasa paletii de marfa fix pe mijlocul culoarului? De ce, uneori, sunt chiar cate doi paleti care blocheaza total accesul cumparatorilor cu carucioare – care, apropo, sunt foarte incomode pentru ca, de obicei, au cate o roata stricata?
Intr-un climat economic atat de dificil, ceva mai multa atentie acordata clientilor nu presupune deloc costuri, iar rezultatele in cresterea traficului si in vanzari cu siguranta ar fi vizibile.
Faptul ca oamenii cumpara mai putin pentru ca nu mai au bani si / sau pentru ca au inteles valoarea lui „a fi chibzuit” nu inseamna ca trebuie sa stingem luminile in magazine si sa lasam marfa sa se deterioreze pe raft. Inseamna, in schimb, sa intrebam cumparatorul ce l-ar ajuta in noile conditii sau, si mai bine, ca manageri de retail, sa ne punem la modul propriu in locul lui. Incercati urmatorul exercitiu: cu caruciorul printre rafturile blocate de paleti, sa ajungeti la lada cu castraveti moi, iar apoi sa cautati o casa de marcat deschisa. Spre folosul magazinului si al cumparatorului, ar fi bine sa nu ramana doar un exercitiu de imaginatie.
