Corul comerciantilor traditionali: Anul 2011 nu va fi mai bun | Progresiv
„Sa speram ca anul 2010 o sa fie mai bun”, acesta era gandul cu care comerciantii traditionali porneau la drum in ianuarie anul trecut. Mesajul, desi optimist in aparenta, lasa sa se intrevada temerile legate de scaderea consumului casnic si contractia vanzarilor, de taierile salariale iminente din sectorul public, de zvonurile vehiculate cu privire la majorarea taxei pe valoarea adaugata si toate dificultatile care deriva de aici. Deznodamantul il stim cu totii deja. Anul 2010 nu a fost mai bun, a excelat la capitolul falimente, inchideri de magazine, amanari de planuri de dezvoltare, iar optimismul s-a pierdut pe drum.
Aceasta ar putea fi concluzia celui mai recent studiu, Retailer Confidence realizat de Revista Magazinul Progresiv si Nielsen Romania. Interviurile in profunzime, realizate cu patroni si administratori de magazine au fost luate in trei valuri (martie 2009, septembrie 2009 si septembrie 2010), astfel incat rezultatele sa ofere praguri relevante in timp, dar si consistenta la nivelul diferitelor segmente din comertul traditional.
Din punct de vedere al structurii esantionului, au fost intervievati managerii de magazine alimentare (35%), de magazine mixte (care comercializeaza produse alimentare si nealimentare in proportii relativ egale - 35%), dar si reprezentanti ai canalului de benzinarii (17%), horeca (19%), mini marketuri si supermarketuri (13%).
Din punctul de vedere al suprafetei de vanzare, pentru o mai mare diversitate a opiniilor specifice comertului traditional, au fost intervievate atat magazine medii (20-100mp), cat si magazine mai mari (peste 100mp), atat in cazul unitatilor mixte, cat si al celor strict alimentare.
Acelasi principiu al acoperirii unei varietati de opinii si situatii specifice retailului din Romania a ghidat si selectia magazinelor pe tipuri de localitati si pe regiuni. Astfel, 23% dintre cei intervievati administreaza un magazin in Bucuresti, 24% in orase mari cu peste 200.000 de locuitori, 22% in orase medii (50-200.000 locuitori), 19% din orase mici (sub 50.000 locuitori) si 13% in mediul rural. Per total, 23% dintre magazine sunt din zona Capitalei, 25% din Moldova, 26% din Valahia si tot atat din Transilvania.
Schimbarea pretului de achizitie ramane cea mai mare dificultate
Nu mai departe de luna decembrie 2010, un oficial al Consiliul Concurentei atragea atentia asupra faptului ca, pentru prima data, retailul modern (hypermarketuri, supermarketuri, magazine de tip discount si cash&carry) a depasit pragul de 50% cota de piata si ameninta pozitia de lider detinuta de comertul traditional atatia ani. Aceasta veste insa nu este decat „incununarea” unui an greu, in care am asistat si la insolvente si falimente in randul comerciantilor mici, aflati in incapacitatea de a acoperi lipsa de lichiditati sau de a accesa credite comerciale.
In acest tablou, au existat insa si manageri care au reusit sa mentina vanzarile pe linia de plutire, care au inteles nevoia unei colaborari mai apropiate cu furnizorii, acordarii unei atentii mai mari asupra profilului clientilor si reajustarea in consecinta a sortimentatiei. Din perspectiva logisticii, comerciantii au aplicat strategii de micsorare a stocurilor si de diminuare a volumelor de achizitii, astfel incat sa existe un minimum de cash flow tampon.
Revenind la dificultatile intampinate, schimbarea pretului de achizitie si a volumelor de achizitie raman cele mai frecvente, cu un grad de mentionare in randul celor intervievati de 74% si respectiv 56%. Partea interesanta este ca, daca in valul doi de interviuri, realizate in septembrie 2009, se inregistra o tendinta de diminuare a acestor probleme fata de martie 2009, la sfarsit de 2010 acestea
s-au acutizat.
Au existat si alte aspecte care au avut o evolutie negativa semnificativa fata de perioada anterior analizata, cum ar fi problemele cu livrarea sortimentatiei solicitate (de la 16% la 29%), schimbarile din sortimentatia furnizorilor (de la 17% la 26%) sau intarzieri ale livrarilor de la furnizori (de la 16% la 25%). Fluctuatii mai rezonabile au fost inregistrate la capitolele legate de schimbarea termenelor de plata de la furnizori (de la 23% la 25%) si falimentul unor distribuitori sau furnizori (de la 15% la 19%).
Din lista de dificultati identificate la comercianti, singurul aspect care s-a atenuat in intervalul de timp analizat face referire la intarzierea platilor catre furnizori (de la 30% la 25%), lucru care denota o mai mare atentie pentru lichiditate a managerilor si patronilor de magazine traditionale.
Scapa cine poate
Ca si in martie sau septembrie 2009, la finalul lui 2010 comerciantii au tras linie, au contabilizat pierderile si au incercat sa faca tot ce au putut mai bine in situatia data. Cele mai intalnite masuri la care au apelat managerii din comertul traditional tin, in primul rand, de micsorarea stocurilor si de diminuarea volumelor de achizitii (60%). Interesant este ca pe parcursul lui 2010 din ce in ce mai multe magazine au recurs la aceste masuri.
Pe de alta parte, o masura la care au apelat un numar semnificativ mai mic de comercianti este scaderea frecventei de achizitie, de la 44% in martie si septembrie 2009 la 25% in cursul anului 2010.
Alte masuri luate de magazine ca raspuns la conditiile din piata sunt legate de sortimentatie: 42% dintre retaileri au schimbat oferta de produse la raft, iar aproape o treime dintre respondenti au declarat ca au diminuat numarul de articole listate. Un simplu calcul arata ca schimbarile in sortimentatie afecteaza aproape o treime din magazine, un trend in crestere fata de perioada anterioara cu 7 puncte procentuale.
In plus, majoritatea celor care au recunoscut ca apeleaza la reducerea sortimentatiei (72%) vorbesc despre o diminuare a numarului de articole de pana in 15%, in timp ce, 4% dintre cei intervievati mentioneaza o reducere numerica de peste 30%. Nu in ultimul rand, inchiderea unei locatii pe timpul verii sau reducerea spatiului magazinului a fost o masura mai des intalnita in 2010 decat in 2009, inregistrand un procent de mentionare de 3%.
[click pentru marire]
Evaluarea situatiei
In urma cu un an, cand scriam pentru prima data despre rezultatele studiului realizat in parteneriat cu Nielsen Romania, comerciantii catalogau anul 2009 drept cel mai greu an, iar pentru 2010 vorbeau cu optimism despre imbunatatirea situatiei.
Acum, dupa un an de asteptari neconfirmate, un procent semnificativ mai mare dintre cei intervievati au raportat scaderea traficului in magazin (65%), un cos de cumparaturi mai mic al clientilor respectivei locatii (73%), dar si micsorarea volumelor vandute (70%).
Totusi, un procent de 24% dintre magazine au reusit sa aiba performante constante in plan valoric, iar 60% (cu 10pp mai mult ca in 2009) au raportat o imbunatatire a vanzarilor in a doua jumatate a anului (mai-septembrie).
Optimism in doze mai mici
Starea de spirit in randul comerciantilor traditionali, la sfarsit de 2010, ar putea fi exprimata cel mai bine prin adaptarea unei celebre sintagme americane: „spera la ce-i mai bine, pregateste-te pentru ce-i mai rau”. De altfel, a crescut numarul celor care cred ca situatia va ramane la fel sau chiar se va inrautati in urmatorul an: procentul a ajuns la 74% in previziunile pentru 2011, de la 58% in previziunile facute pentru 2010. La cealalta extrema, doar 27% dintre cei intervievati isi pastreaza optimismul vis-a-vis de situatia din anul viitor, fata de 41% in urma cu un an.
In ceea ce priveste evolutia preturilor, managerii de magazine mici se asteapta la o majorare a acestora, atat la furnizori (62%) cat si la raft (55%), in timp ce numarul celor care estimeaza ieftiniri ale preturilor la furnizori a scazut de la 10% in 2009 la 3% in septembrie 2010.
O dinamica diferita se observa si la nivelul raspunsurilor date de participantii la studiu atunci cand vine vorba de posibilele masuri de luat pentru aplanarea efectelor crizei economice, in sensul unei atitudini proactive versus a uneia expectative sau doar de copiere a strategiilor vazute la altii.
Prin simplul fapt ca se iau in calcul actiuni precum reducerea personalului, a frecventei achizitiilor, a cheltuielilor de intretinere, reducerii adaosului comercial, comerciantii denota o constientizare a nevoii de flexibilitate, dar si de eficientizare la nivel organizatoric si logistic.
Prin urmare, partea buna, daca putem vorbi despre asa ceva, este tocmai concretizarea acelei maturizari intrezarite la inceputul lui 2010 - o atitudine ce se remarca atat in randul comerciantilor, cat si al producatorilor.
Pe de alta parte, ne putem astepta ca pe viitor sa asistam la o competitivitate consistenta, dusa dincolo de pret, in care castigarea de cota de piata sa fie rodul unei strategii de vanzare clare si a unei cunoasteri mai bune a consumatorului.
Pentru studiul complet, click aici!

