Ce spun companiile româneşti prezente la SIAL 2014 şi care sunt tendinţele din industria alimentară [GALERIE FOTO] | Progresiv

Dinamismul tot mai ridicat al cosumatorilor trebuie satisfăcut de jucătorii din industria alimentară, expozanţii de la SIAL Paris având focus pe noutăţi, inovaţie şi noi parteneriate. Cât despre prezenţa autohtonă, prezenţa tot mai multor jucători români la principalele târguri internaţionale arată interesul în creşterea vizibilităţii la nivel internaţional. 

Salonul International dedicat sectorului Alimentaţiei (SIAL) a sărbătorit anul acesta a 50-a ediţie şi a reuşit să-şi menţină statutul de cel mai important eveniment dedicat industriei alimentare mondiale în 2014. Cu ocazia evenimentului, participanţi din 104 ţări au vizitat standurile celor peste 6.500 de expozanţi, organizaţi în 20 de pavilioane, şi au aflat care sunt cele mai importante schimbări ale comportamentului de consum, precum şi inovaţiile asociate cu acestea.

SIAL 2014 a atras mai mult de 150.000 de vizitatori, din care peste 54% provin din domeniul comerţului şi distribuţiei, 24% din industria de profil şi 18% din domeniul alimentaţiei publice, potrivit datelor oferite de organizatori.

România, pentru a patra oara la târg

La ediţia din acest an a SIAL, Pavilionul Naţional al României, prin intermediul organizatorilor (Ministerul Economiei şi Federaţia Patronală Română din Industria Alimentară - Romalimenta) a reunit 45 de companii din domeniul industriei alimentare, care au expus produse în cinci standuri, totalizând o suprafaţă de aproape 500 mp. Printre companiile prezente s-au numărat Orlando Import Export 2001 Srl, Pambac SA, Boromir Ind Srl, Certinvest Srl, European Food, Kandia Dulce, Scandia Food, Aaylex, Cris-Tim.

O parte dintre reprezentanţii acestor companii spun că, cel puţin din perspectiva exporturilor, începe să se simtă o redresare şi că lucrurile par a se îndrepta pe o cale mai bună, în ciuda contextului economic dificil din ţară. Este şi motivul pentru care aceştia aleg să participe la evenimente internaţionale de profil, unde ocazia de a lua contact cu potenţiali buyeri creşte exponenţial

Consumul populației a continuat să scadă. Paștele nu a reușit să readucă vânzările magazinelor pe plus

Lenor dezvoltă experiența din categoria balsamurilor prin tehnologie

„Ne bucură faptul că la SIAL sunt foarte mulţi specialişti în domeniu, iar târgul este unul dedicat exclusiv celor din industria alimentară. Standul nostru a fost vizitat de foarte mulţi buyeri din Franţa, Germania, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv. Rămâne de văzut, în urma discuţiilor post-eveniment, câte parteneriate vom reuşi să concretizăm”, declară Angela Cercel, export manager Pambac.

La rândul său, Silviu Radu, export manager Kandia Dulce consideră că „gradul de internaţionalizare este satisfăcător, chiar dacă mai mic decât în cazul Anuga. Din experienţele anterioare, concretizarea în parteneriate post-targ este într-un procent de aproximativ 10%, dar situaţia diferă de la eveniment, la eveniment. Pe partea de confectionery, am observat şi în ţara o creştere a consumului”, adaugă reprezentantul Kandia Dulce, pentru care segmentul export reprezintă 10% din cifra de afaceri a companiei.

Deschiderea din partea producătorilor de materii prime şi a procesatorilor a fost observată şi de managerul de achiziţii materie primă CrisTim, Denisa Matei, care consideră că din perspectiva preţului la nivel de achizţii în ţară, se preconizează o uşoară scădere, urmată de o perioadă de stabilitate, ceea ce va atrage implicit creşterea vânzărilor.

„Este un an interesant pentru industria alimentara, datorită schimbărilor de pe piaţă, în special în ceea ce priveşte achiziţiile şi vânzările de calibru ridicat, dar şi modificărilor generate de situaţia din Rusia, care au un impact puternic asupra pieţei. Din cauza preţurilor, cred că în România va urma o perioadă dificilă. Ultimele luni au fost diferite de alţi ani, deoarece nu s-au observat vârfuri de vânzari evidente, iar pentru iarnă, când preţurile vor scădea, producătorii se vor confrunta cu dificultăţi în a-şi menţine sau creşte profitul”, explică Daniel Opriş, international sales manager Transavia, companie care a fost prezentă la SIAL cu stand propriu.

Hibridizare, reconciliere şi reluarea legăturii cu trecutul

În condiţiile în care trei din patru vizitatori ai târgului au declarat, potrivit statisticilor organizatorilor, că sunt interesaţi preponderent de noutăţi, inovaţie şi legarea de noi parteneriate cu furnizorii, segmentul inovaţie a reprezentant, ca aproape la fiecare ediţie a manifestării, zona cu cel mai mare interes din partea celor prezenţi.

Bestjobs: Peste 119.000 de candidați au susținut primul interviu cu asistentul AI Bestie

Un nou director de HR pentru Delaco

Astfel, SIAL, în parteneriat cu XTC World Innovation şi compania de cercetare de piaţă TNS-Sofres au prezentat cele mai importante 12 tendinţe globale, care caracterizează consumatorul modern, grupate în cinci categorii, ce ilustrează cel mai bine cererea de pe piaţă: plăcere, sănătate, componenta fizică, etică şi factorul convenience.

Potrivit XTC-TNS, criza financiară prin care a trecut industria alimentară din Europa şi SUA a pus o amprentă puternic negativă asupra consumatorilor care, deoarece nu au mai reuşit să-şi atingă micile plăceri cotidiene prin intermediul călătoriilor sau achiziţionării de produse non-food, de exemplu, şi-au concentrat atenţia mai mult asupra alimentelor şi plăcerii derivate din acestea.

Iată cele mai vizibile trenduri actuale, grupate în pereche, în mod antagonic, dar complementar:

• Frugalitate şi control: tot mai des, clienţii din retail optează pentru produse smart, economice, care le permit să cheltuiască strictul necesar la momentul respectiv. Se pune din ce în ce mai mult accent asupra meselor luate în familie, păstrării produselor alimentare mai mult timp şi gestionării atente a coşului zilnic. La polul opus, se conturează tendinţa micilor plăceri cotidiene, care oferă ideea de prospeţime şi lux pe care consumatorul vrea să şi-o permită, în ciuda contextului economic şi declinului puterii de cumpărare.

• Produse pentru dietă şi stil de viaţă sănătos: se optează pentru alimente care contribuie la menţinerea şi imbunătăţirea sănătăţii, precum şi pentru cele care reuşesc să satisfacă nevoi funcţionale, asociate cu creşterea speranţei de viaţă. De cealaltă parte a axei comportamentului de consum, este evidenţiată plăcerea fără limite şi cultura absurdului, prin achiziţionarea de produse ce oferă o pauză din obişnuinţele cotidiene, chiar dacă ingredientele acestora nu sunt dintre cele mai sănătoase sau nutritive - consumatorul caută plăcerea în arome exotice, texturi şi gusturi inedite, în contradicţie cu obişnuinţele cotidiene.

• Produse care încurajează un stil de viaţă “sălbatic”: bunuri care îşi menţin prospeţimea şi caracterul "viu", care continuă să crească, până la momentul consumului. La polul opus acestei tendinţe se regăseşte confortul oferit de bunurile industriale esenţiale, cu ambalaje ce vin în întâmpinarea schimbării nevoilor clienţilor şi care oferă sentimentul de încredere, fiind adaptate oricărui scenariu de consum.

• Produse care oferă soluţii şi vin în ajutorul consumatorului, deseori confuz din cauza exploziei de oferte de la raft: acele bunuri alimentare care îl ajută pe client să ia o decizie rapidă sau care chiar îi dictează alegerea, spre deosebire de produsele pentru consumatorii ultra-informaţi, care îi incurajează pe aceştia să fie proprii actori în bucătărie, experţi în dieta alcătuită, oferind trei beneficii esenţiale - plăcerea de a face singuri alegerea, garantarea siguranţei şi promisiunea realizării unor economii, prin încurajarea gătitului acasă.

• Produse locale, care stimulează economia regională şi conferă sentimentul de bine prin contribuţia adusă producătorilor locali, dar şi bunuri care au o amprentă redusă asupra mediului, o tendinţă care are la polul opus produsele exotice globale, care permit explorarea gastronomică a diferitelor bucătării internaţionale şi oferă, concomitent, garanţia siguranţei ingredientelor şi respectul pentru populaţia zonelor respective.

• Produse care încurajează tendinţa slow food, alimentaţia simplă, naturală, bunuri ce necesită timp pentru a fi preparate la perfecţiune şi care reuşesc să îl reasigure pe consumator, să-i creeze starea de bine prin valoarea lor durabilă în timp, mizând pe o dimensiune nostalgică pozitivă (newstalgie). În opoziţie cu acestea se afla produsele din categoria food 2.0, asociate cu stilul de viaţă tot mai dinamic, bazat pe componenta internet şi social media, produse ale căror aplicaţii completează nevoile actuale de a împărtăşi cu alţii experienţele alimentare, în mediul digital.

"Dinamismul asociat cu producţia alimentară este principala caracteristică a retailului modern. 50% din produsele pe care le achiziţionăm astăzi la raft nu existau în urmă cu cinci ani, de unde putem deduce că o mare parte din produsele pe care le vom cumpăra peste cinci ani, încă nici nu au fost inventate", este de parere Xavier Terlet, preşedintele XTC World Innovation.

"Consumatorul de azi vrea tot ce-i face plăcere, însă doreşte să încerce şi opusul produselor care i-au creat obişnuinţe. Este laitmotivul tendinţelor pe care le-am identificat anul acesta, care, deşi paradoxale, se completează reciproc, datorită comportamentului ambivalent de consum al prezentului. Nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte inovaţia, se pot crea nenumărate scenarii pentru viitor, pornind de la concepte deja existente pe piaţă, cum ar fi imprimantele care tipăresc hrană 3D, ce se comercializeaza deja în Spania, fabrica de legume Toshiba şi fripturile create în vitro, sau creşterea obsesiei pentru siguranţa alimentară şi produsele bio, care dă naştere la o varietate incredibilă de noutăţi", adaugă Pascale Grelot-Girard, directorul departamentului consumatori, TNS-Sofres.

Distincţii pentru inovaţie

La fel ca în cazul celor mai recente ediţii, în cadrul SIAL 2014 au fost premiate o serie de produse, care se încadrează în tendinţele actuale, detaliate anterior. Nominalizările pentru premiile dedicate inovaţiilor alimentare au totalizat 675 de produse din cele 1.757 înscrise, dintre care 20 au primit distincţii pentru calitatea ingredientelor şi ambalajelor, pentru ingeniozitatea prezentării şi utilitatea lor pentru consumatori.

Medalia de aur pentru inovaţie a revenit produsului Twist, al companiei New Food Packings din Franţa, ce se încadrează în tendinta "indispensabil şi industrial", un ready-meal în cutie, cu sos dispus separat în capac, care face parte din categoria produselor proaspete. Locul al doilea a fost atribuit companiei Yooji, pentru carnea tocată bio, congelată, destinata copiilor, un piure de carne şi legume în porţii de 20 g, încadrat la categoria alimente congelate şi în tendinţa "frugalitate şi control".

Medalia de bronz a fost câştigată, la egalitate, de doua companii ce au prezentat produse similare, Eco-Gumelo din Portugalia şi Ready Grow din Franţa, pentru kit-ul de ciuperci Oyster, ce pot fi cultivate acasă, direct în ambalajul de carton comercializat, special destinat consumatorilor ultra-informaţi care preferă un stil de viaţă "sălbatic".

Printre celelalte distincţii notabile ale acestei ediţii SIAL s-au numărat produsul votat ca favorit pe pagina de Facebook a evenimentului, mai precis băutura răcoritoare Springwave, cu adaos de spirulină, bogată în antioxidanţi şi cu un conţinut redus de zahăr, dar şi oţetul în stare solidă, porţionat în fâşii julienne, uşor de dozat, spaghetele de alge în saramură din sare de mare, kit-ul reutilizabil pentru fabricarea berii în casă, sau burgerii din carne de vită selecţionată, premiat pentru inovaţia ambalajului şi calitatea premium a ingredientelor.

Studenţii români câştigă la Ecotrophelia

Cu ocazia târgului alimentar au fost prezentate şi premiile Ecotrophelia, care recompensează inovaţia la nivel de produs şi ambalaj a studenţilor europeni. Anul acesta, România a reuşit să se claseze pe locul al doilea, medalia de argint revenind produsului TopIce - îngheţată cu topinambur, cătină şi lapte din sâmburi de caise, dezvoltat de studenţii Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava, care au primit un premiu de 4.000 euro. Locurile 1 şi 3 în competiţia Ecotrophelia au fost câştigate de Franţa şi respectiv Grecia, iar premiul special al juriului a revenit Germaniei.

"SIAL Paris este centrul inovatiilor şi o sursă de inspiraţie de 50 de ani încoace. Atmosfera de la această ediţie a fost cu atât mai festivă, datorită aniversării importante ce demonstrează longevitatea manifestării şi interesul producătorilor alimentari de a-şi expune noutăţile. Mai mult ca niciodată, inovaţia reprezintă catalizatorul pentru succesul companiilor, pe fondul accelerării dramatice a nevoilor consumatorilor, reprezentând un factor strategic de menţinere a poziţiei oricărui producător pe piaţă şi de succes în faţa competiţiei acerbe de pe segmentul alimentar", încheie directorul SIAL Group, Nicolas Trentesaux.