Ce responsabilităţi are retailerul în domeniul protecţiei consumatorului | Progresiv
Protecţia consumatorului reprezintă o temă sensibilă în comerţ care generează probleme şi pierderi însemnate retailerilor independenţi – fie din neştiinţă, fie din lipsa resurselor pentru investiţii sau din cauza personalului necalificat. Care sunt principalele drepturi ale consumatorilor din România? Care sunt cele mai importante prevederi legale pe care trebuie să le respecte comercianţii alimentari? Acestea sunt două dintre întrebările la care am încercat să răspundem în următoarele pagini. 
Legislaţia în domeniu are drept obiectiv protejarea intereselor consumatorilor şi asigură o bază care le permite acestora să facă o alegere în cunoştinţă de cauză în legătură cu produsele pe care le consumă. Scopul acesteia este prevenirea practicilor frauduloase sau înşelătoare, a contrafacerii produselor şi a oricăror alte practici care pot induce în eroare consumatorul.
Potrivit art. 3 din Ordonanţa nr. 21/1992, consumatorii au dreptul:
- de a fi protejaţi împotriva riscului de a achiziţiona un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea să le prejudicieze viaţa, sănătatea sau securitatea ori să le afecteze drepturile şi interesele legitime;
- de a fi informaţi complet, corect şi precis asupra caracteristicilor esenţiale ale produselor şi serviciilor, astfel încât decizia pe care o adoptă în legătură cu acestea să corespundă cât mai bine nevoilor lor, precum şi de a fi educaţi în calitatea lor de consumatori;
- să aibă acces la pieţe care le asigură o gamă variată de produse şi servicii de calitate;
- de a fi despăgubiţi pentru prejudiciile generate de calitatea necorespunzătoare a produselor şi serviciilor, folosind în acest scop mijloacele prevăzute de lege.
Legea nr. 37/2002 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor stabileşte care sunt principalele obligaţii ale producătorilor şi distribuitorilor. Producătorii trebuie:
- să pună pe piaţă numai produse sigure şi, dacă actele normative în vigoare prevăd, acestea să fie testate şi/sau certificate în prealabil;
- să pună pe piaţă numai produse care respectă condiţiile prescrise sau declarate;
- să oprească livrările, respectiv să retragă de pe piaţă sau de la consumatori produsele la care organele abilitate sau specialiştii proprii au constatat neîndeplinirea caracteristicilor prescrise, declarate sau care ar putea afecta viaţa, sănătatea ori securitatea consumatorilor, dacă această măsură constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformităţile respective;
- să asigure în producţie condiţii igienico-sanitare conform normelor sanitare în vigoare.
De cealaltă parte, distribuitorii/retailerii au următoarele obligaţii:
- să se asigure că produsele oferite spre comercializare sunt sigure şi respectă condiţiile prescrise sau declarate;
- să nu comercializeze produse despre care deţin informaţii sau consideră că pot fi periculoase;
- să anunţe imediat autorităţile publice competente, precum şi producătorul despre existenţa pe piaţă a oricărui produs de care au cunoştinţă că este periculos;
- să retragă de la comercializare produsele la care organele abilitate de lege au constatat că nu îndeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate, dacă aceasta constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformităţile respective;
- să asigure condiţiile tehnice stabilite de producător, precum şi condiţiile igienico-sanitare pe timpul transportului, manipulării, depozitării şi desfacerii, conform normelor în vigoare.
Reglementări specifice sectorului alimentar
Operatorii din sectorul alimentar iau măsuri în toate etapele producerii, prelucrării şi distribuţiei din unitatea aflată sub controlul lor, astfel încât produsele alimentare să satisfacă cerinţele legislaţiei alimentare care sunt relevante pentru activităţile lor şi verifică îndeplinirea acestor cerinţe, potrivit art. 17 din Regulamentul 178/2002.
Regulamentul 852/2004 privind igiena produselor alimentare prevede faptul că responsabilitatea principală pentru siguranţa alimentară revine operatorului din sectorul alimentar. Conform art. 3, Regulamentul 852/2004, operatorii din sectorul alimentar se asigură că toate etapele producţiei, prelucrării şi distribuţiei produselor alimentare care se află sub controlul lor corespund cerinţelor sanitare stabilite de regulament. Astfel, operatorii alimentari adoptă, după caz, următoarele măsuri sanitare speciale:
- Respectarea criteriilor microbiologice aplicabile produselor alimentare;
- Respectarea cerinţelor de control al temperaturii aplicabile produselor alimentare;
- Respectarea lanţului criogenic;
- Prelevarea de probe şi analiză.
De asemenea, potrivit art. 9 din Legea nr. 37 / 2002 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 în domeniul protecţiei consumatorilor, agenţii economici sunt obligaţi să pună pe piaţă numai produse care corespund caracteristicilor prescrise sau declarate, să se comporte în mod corect în relaţiile cu consumatorii şi să nu folosească practici comerciale abuzive.
Ce urmăresc organele de control în magazin
Principalele aspecte pe care autorităţile competente le au în vedere în timpul unui control sunt:
a) etichetarea;
b) asigurarea trasabilităţii;
c) parametrii de calitate şi siguranţă ai materiilor prime şi ai produselor finite;
d) controlul potabilităţii apei;
e) instruirea personalului;
f) controlul stării de sănătate;
g) controlul dăunătorilor;
h) managementul deşeurilor;
i) întreţinerea şi igiena spaţiului şi a echipamentelor;
Sancţiuni prevăzute de lege
Nerespectarea cerinţelor de protecţie a consumatorului şi a normelor sanitar-veterinare atrage după sine aplicarea de măsuri coercitive sau sancţiuni, precum:
- Impunerea de proceduri sanitare sau alte măsuri considerate necesare pentru conformarea cu legislaţia în domeniu
- Restricţionarea sau interzicerea introducerii pe piaţă a importului sau exportului de hrană pentru animale, produse alimentare sau animale;
- Supravegherea şi, după caz, dispunerea recuperării retragerii şi/sau distrugerii hranei pentru animale sau alimentelor;
- Autorizarea folosirii hranei pentru animale sau alimentelor în alte scopuri decât cele cărora le-au fost destinate iniţial;
- Suspendarea activităţii sau închiderea totală sau parţială a magazinului;
- Suspendarea sau retragerea aprobării unităţii.
