Ce modificari aduce noua lege a insolventei | Progresiv
Noua lege a insolventei a intrat in vigoare pe 28 iunie 2014, dupa ce anterior o alta versiune a legii, publicata in octombrie 2013 sub forma unei Ordonante de Urgenta, a fost declarata neconstitutionala si abrogata in decembrie 2013. In forma actuala, actul normativ reprezinta o varianta imbunatatita a normelor anterioare, cu efecte benefice asupra desfasurrii procedurilor de insolventa. 
Legea insolventei 85/2014, in forma in care a intrat in vigoare in aceasta vara, introduce noi standarde benefice pentru procedura, precum cel al inventarierii averii debitorului in termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii, stabilirea unui termen redus pentru perioada observatiei sau dispozitii speciale privind coordonarea procedurii insolventei in cazul unui grup de societati. Astfel de practici au fost sustinute de multa vreme de catre CITR (fosta Casa de Insolventa Transilvania), intrucat ele asigura fluenta procedurilor de insolventa si o rezolvare mai eficienta a diverselor demersuri necesare intr-o astfel de procedura.
Una dintre prevederile noii legi stipuleaza ca valoarea minima a creantei creditorului introductiv este de 40.000 lei atat pentru creditori, cat si pentru debitor, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit in procedura de lichidare, pentru creante de alta natura decat cele salariale. Pentru salariati valoarea-prag este de 6 salarii medii brute pe economie de salariat. Asadar si debitorul va trebui sa dovedeasca atingerea acestei valori, in ce priveste creantele pe care nu le poate achita, in urma starii de insolventa.
Creditorul care are o creanta curenta, certa, lichida si exigibila, scadenta de 60 de zile, recunoscuta de administratorul judiciar sau de judecatorul-sindic, peste valoarea-prag, poate solicita in perioada de observatie deschiderea procedurii de faliment a companiei, daca suma nu este achitata in termen de 60 de zile de la recunoasterea creantei nascuta in timpul procedurii de insolventa.
Cum poate actiona Statul in procedura insolventei
Legea raspunde si unor dileme ale legislatiei anterioare, cum sunt, de exemplu, actiunile creditorului bugetar in cadrul procedurii de insolventa. Aici pot aparea conceptul de test al creditorului privat, aplicat in special problematicii ajutorului de stat raportat la reducerea creantelor bugetare. Testul analizeaza daca Statul, in calitatea sa de creditor privat, urmareste maximizarea sanselor de a recupera intreaga datorie. Astfel, daca un creditor privat, pus in aceleasi conditii cu creditorul bugetar, ar accepta o reducere a creantei sale prin plan, o eventuala acceptare de catre creditorul bugetar a unui plan care propune reducerea creantei sale nu constituie ajutor de stat.
O alta noutate importanta este posibilitatea acordata creditorilor si administratorului judiciar de a formula obiectiuni impotriva rapoartelor de evaluare. Ele sunt apoi solutionate de catre judecatorul sindic, iar in cazul admiterii contestatiei, evaluatorul este obligat sa raspunda obiectiunilor. In situatia in care raspunsul nu e satisfacator, judecatorul poate dispune efectuarea unei noi expertize. Posibilitatea de a chestiona aceste rapoarte de evaluare, insotita de controlul judiciar al judecatorului sindic, va asigura corectitudinea lor si un cadru mai securizant pentru participantii la procedura.
Mecanism de protectie pentru debitori
Intregul proces de insolventa a suferit modificari cu impact asupra companiilor. In ceea ce priveste competenta instantei, cererile de deschidere vor fi judecate de tribunalul in a carui circumscriptie compania a avut sediul social sau profesional cel putin sase luni inaintea datei sesizarii instantei. In cazul in care sediul a fost schimbat cu mai putin de sase luni inainte, sediul principal este cel cu care acesta figureaza la registrul comertului.
De asemenea, legea a introdus si un nou mecanism de protectie pentru debitorul aflat in procedura insolventei care doreste continuarea activitatii curente. Astfel, acesta nu mai poate fi impiedicat sa participe la licitatii publice pentru motivul deschiderii procedurii de insolventa.
Ce se intampla cu contractele de leasing financiar
O alta clarificare asteptata de catre practicieni s-a produs si in ceea ce priveste tratamentul contractelor de leasing financiar. Astfel, in cazul rezilierii contractelor de leasing financiar de catre finantator, acesta va putea opta pentru una dintre urmatoarele variante: transferul proprietatii asupra bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing, catre debitor, caz in care finantatorul dobandeste o ipoteca legala asupra acelor bunuri, avand rang egal cu cel al operatiunii de leasing si este inregistrat la masa credala, sau recuperarea bunurilor ce fac obiectul material al contractului de leasing, iar finantatorul va fi inregistrat la masa credala in alte conditii.
Modificari importante au fost facute si cu privire la votarea planului de reorganizare si modalitatea de calcul a voturilor exprimate. In cazul in care sunt 5 categorii de creante, planul se considera acceptat daca cel putin 3 dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati accepta planul. In cazul in care sunt trei categorii, planul se considera acceptat in cazul in care cel putin doua categorii voteaza planul. In cazul in care sunt doua sau patru categorii, planul se considera acceptat daca este votat de cel putin jumatate din numarul de categorii. Indiferent ca este vorba de doua, trei, patru sau cinci categorii de creante, mai trebuie indeplinite inca doua conditii, anume ca minimum una dintre categoriile defavorizate, respectiv cel putin 30% din totalul valoric al masei credale sa accepte planul.
O prevedere de asemenea importanta, in cazul intrarii in faliment prin esuarea reorganizarii, este revenirea la tabelul definitiv al tuturor creantelor impotriva debitorului si renasterea creantelor reduse prin plan. Astfel este descurajata propunerea unor planuri neviabile, doar pentru a beneficia de asa-numitul hair-cut al creantelor.
Nu in ultimul rand, un pas inainte este si introducerea in actul normativ a unor mecanisme clare si eficiente pentru protejarea creantei finantatorilor din perioadele de observatie si reorganizare, mecanism cunoscut sub denumirea de „new money privileges”. Aceasta prevedere reprezinta un mare progres legislativ, cu efecte pozitive asupra mediului de afaceri.
Forma actuala a legii este intr-adevar una imbunatatita si va avea efecte benefice in desfasurarea procedurilor de insolventa. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, ce a fost supranumita drept „Codul Insolventei”, reprezinta o incercare de unificare a reglementarii unor proceduri si de ajustare corespunzatoare a acestora, acolo unde a fost necesar. Avem astfel in prezent o forma mai compacta a legii insolventei, care asigura o fluenta sporita a procedurii.
Articol scris de Vasile Godinca-Herlea, asociat coordonator CITR
CITR, lider pe piata insolventei din Romania, actioneaza ca liant intre debitoare si ceilalti participanti in procedura. Casa de avocatura are peste 110 specialisti, 40 de practicieni in insolventa si 12 echipe de lucru, gestionand procedura insolventei a peste 750 de societati comerciale pana in prezent.
