Ce beneficii văd magazinele în francizele din retail | Progresiv
Francizele antreprenoriale pot reprezenta plasa de siguranță necesară în contextul actual al pieței de retail, dar și diversificarea sortimentației cu game de produse marcă proprie ce pot fi vândute la prețuri competitive și care le cresc puterea de negociere cu ceilalți furnizori. Cum văd retailerii independenți o astfel de oportunitate? 
Retailerii independenți au motive tot mai mari de îngrijorare. Cel puțin în marile orașe, lanțurile internaționale de magazine s-au extins pe toate canalele de retail, inclusiv pe cel al micilor magazine de proximitate, lăsând tot mai puțin spațiu de manevră jucătorilor independenți. Extinderea retailerilor internaționali are o componentă divergentă, dar și una convergentă față de retailerii independenți.
Astfel, pe segmentul de proximitate, unde vânzările sunt mai mici, iar presiunea costurilor fixe se resimte mai mult decât în cazul formatelor de magazine de suprafață mare, lanțurile internaționale au optat pentru extinderea în franciză, în parteneriat cu retailerii independenți.
Francizele antreprenoriale, cele care acordă o mai mare libertate proprietarilor de magazine, au fost dezvoltate de Metro, prin intermediul LaDoiPași, și Carrefour - care dezvoltă rețelele Express și Contact. Pe de altă parte, există și francize de tip managerial, așa cum este cea dezvoltată de Mega Image pentru magazinele Shop&Go, dar în cazul acestora francizatul având rolul de manager sau administrator (responsabil de plasarea comenzilor de marfă doar către Mega Image și de administrarea magazinului).
În privința francizelor autohtone, singura activă în retail, fără a avea și o componentă de producție în spate, este CBA Nord Vest. Modelul CBA a fost importat din Ungaria, însă proprietatea companiei care are dreptul de franciză aparține mai multor companii românești. În schimb, majoritatea produselor marcă proprie sunt fabricate în Ungaria.
Brandul, principalul atu al francizei
Retailerii independenți văd brandul ca fiind principalul asset (activ valoros) al francizelor prezente în acest moment pe piața autohtonă. Notorietatea brandului este motivul principal pentru care unii antreprenori din retail au decis să intre într-o franciză.
„Este singura variantă care îți permite să supraviețuiești în fața lanțurilor internaționale de magazine care au ajuns, la rândul lor, să se extindă la colț de stradă. Dacă nu ești și tu sub o umbrelă, nu ai cum să reziști în contextul actual”, afirmă Marius Gorgan, proprietarul rețelei Bognar G.B.N. Market, cu patru magazine în județul Arad afliliate la CBA în urmă cu șapte luni.
Pentru rețeaua Pronto, intrată în franciza Express în toamna anului trecut, brandul Carrefour a însemnat notorietate și încredere. „Ne bucurăm să beneficiem de sinergiile create în jurul brandului Carrefour. Principalul avantaj este încrederea în brand, care ne aduce fidelitate, dar în același timp atrage și potențialii clienți noi. De exemplu, am remarcat faptul că reclamațiile din partea clienților au dispărut după ce am intrat în franciză, chiar dacă am păstrat mulți furnizori și, bineînțeles, avem în mare parte aceiași angajați”, afirmă reprezentanții rețelei de magazine din Capitală.
În cazul rețelei Sigma din Giurgiu, afiliată în acest an la rețeaua Express, intrarea în franciză a însemnat asigurarea business-ului în contextul extinderii rețelelor internaționale în oraș. „În momentul în care vin atâția retaileri mari și deschid magazine, e nevoie să te asociezi cu cineva ca să reziști”, afirmă, la rândul său, Bogdan Moldoveanu, unul dintre proprietarii Gil, firma care operează magazinele Sigma.
Și pentru Alexandru Mazuric, proprietarul magazinului La Parter din Băneasa, intrat în rețeaua Express la începutul lui 2014, decizia de a intra în franciză a fost luată pentru securizarea afacerii. Antreprenorul spune însă că momentul în care clienții lui au constatat că magazinul este în franciza Carrefour nu a fost schimbarea siglei exterioare, ci introducerea sacoșelor de plastic cu sigla Carrefour la casa de marcat.
Schimbări de layout și de sortimentație
Nu doar sigla magazinului se schimbă odată cu intrarea în franciză. Retailerii independenți primesc și consultanță pentru optimizarea sortimentației și a suprafeței de vânzare. „Am primit consultanță și sugestii de la Carrefour înainte de intrare în franciză. În interior, deși magazinele arată mult mai aerisit, avem mai multă marfă decât înainte pentru că am redus înălțimea rafturilor, dar am îndesit polițele”, afirmă Bogdan Moldoveanu de la Sigma.
În magazinul La Parter, cea mai importantă schimbare realizată odată cu intrarea în franciză a fost mutarea legumelor și fructelor la intrarea în unitate și a băuturilor în locul acestora, în spatele magazinului.
Poate la fel de importantă ca notorietatea brandului este și marca proprie, care poate face diferența în comerțul de proximitate, în special cu produsele de prim preț. Până acum, produsele marcă proprie Carrefour au performat bine în magazinele Sigma, clienții fiind mulțumiți de prețul și calitatea acestora, potrivit lui Bogdan Moldoveanu.
Pentru Alexandru Mazuric, avantajul mărcilor proprii listate după intrarea în franciza Express se reflectă în segmentul produselor de prim preț care țintesc o singură categorie din piață, cea a consumatorilor cu venituri foarte mici. În același timp, proprietarul magazinului La Parter mizează în continuare pe brandurile cunoscute pentru cumpărătorii cu venituri medii și mari.
Și în cele 14 magazine Pronto, mărcile private acoperă o pondere importantă în fiecare categorie, dar mai ales cea a alimentelor de bază. Pe de altă parte, acesta poate fi și un element diferențator, în cazul produselor care nu se găsesc în alte magazine de proximitate.
„Clienții ne percep ca fiind un magazin Carrefour mai mic pentru că la noi găsesc aproape tot ce au nevoie și mai ales marca proprie Carrefour care, pe categoria delicatese din bucătăria franceză, nu are echivalent în alte magazine”, afirmă reprezentanții Pronto.
Intrarea într-o franciză înseamnă însă și multă muncă pentru integrarea mărcilor proprii în sortimentația magazinelor. „De când am intrat în rețeaua CBA, avem și revistă cu produsele marcă proprie. Prin ele ne diferențiem practic de concurenții noștri, celelalte magazine de cartier. Totodată, prin mărcile proprii CBA dăm posibilitatea clienților de a găsi și în magazinele de cartier ceea ce pot găsi în lanțurile internaționale de retail”, afirmă Marius Gorgan.
Proprietarul Bognar G.B.N. Market spune că, până în prezent, proiectul CBA a fost mai bine implementat în două din cele patru magazine ale sale, iar la raioanele unde au fost introduse mărcile proprii rezultatele au fost foarte bune. „Brandurile proprii CBA merg bine pe acele categorii pe care le-am promovat mai intens. Dar mai avem de lucru, ținând cont că am în magazin în jur de 12.000 de SKU-uri, din care doar 400 de articole listate sunt CBA.
Numărul lor va crește însă în perioada următoare”, adaugă antreprenorul. Marca proprie ajută și la negocierea unor prețuri mai bune cu ceilalți furnizori. „Cu cât aducem mai multe mărci proprii, cu atât spațiul la raft al brandurilor consacrate se reduce. În acest mod, îmi crește puterea de negociere deoarece producătorii de branduri vor avea interesul să negocieze pentru a-și mări spațiul la raft”, susține acesta.
Mai este loc de francize locale?
Proprietarul rețelei Sigma crede că nu ar mai fi loc de dezvoltare a unei francize locale. „Nu cred că ar mai avea nimeni forța în acest moment să dezvolte o franciză autohtonă în retail”, susține Bogdan Moldoveanu.
Pe de altă parte, Alexandru Mazuric consideră că ar fi nevoie de o franciză autohtonă care „să pună ordine în buticuri, așa cum a încercat să fie Mic.Ro”. Și reprezentanții Pronto cosideră oportună o franciză autohtonă, dar sunt sceptici în privința finalității unui astfel de proiect. „Pentru o franciză românească ar fi o provocare să aibă puterea de negociere pe care o au achizitorii din IKA (lanțurile internaționale de retail – n.r.).
Acesta este și motivul pentru care credem că nu există branduri românești de retail puternice: firmele românești nu au volumele de achiziții pentru a putea concura cu IKA și nici nu există deocamdată o cultură a asocierii pentru a putea coagula o centrală de achiziții care să deservească mai multe firme”, afirmă reprezentanții rețelei.
Lipsa de înțelegere a sistemului de franciză este evidențiată și de Marius Gorgan. „Este nevoie de timp pentru ca intrarea într-o franciză de retail să se concretizeze și să aducă beneficii. Eu am înțeles acest lucru, mi-am setat așteptările și, în consecință, sunt mulțumit de rezultatele intrării în rețeaua CBA.
Cei din cealaltă parte a țării nu au înțeles sau nu au avut răbdare să vadă cum funcționează un astfel de proiect. Acesta este și motivul pentru care nu există alte francize autohtone”, consideră proprietarul Bognar G.B.N. Market.
Francizele actuale par să adune din ce în ce mai mulți retaileri independenți, numărul total al magazinelor afiliate apropiindu-se de 1.000 de unități.
