Cât timp alocă şi ce mănâncă românii la birou | Progresiv
Angajații români mănâncă în grabă, la ore neregulate, nereușind să consume suficiente fructe și legume și să evite alimentele procesate, deși sunt din ce în ce mai preocupați de impactul mâncării și al obiceiurilor alimentare asupra sănătății, arată un studiu realizat pentru Edenred, cea mai mare companie emitentă de tichete de masă. 
„Conform studiului «Masa ta ideală», realizat în luna septembrie pentru Edenred România de compania de cercetare de piață GfK, 62% dintre angajații români alocă mai puțin de 30 de minute mesei de prânz. Cel mai adesea, salariații români mănâncă un pachet adus de acasă sau mănâncă în localuri fast-food”, se arată încomunicatul.
Deși, la nivel de percepții și atitudini, angajații români au tendințe sănătoase – doresc să mănânce legume și carne, vor să evite alimentele procesate, vor să mănânce la ore regulate și să facă din mese momente de socializare și relaxare, realitatea este departe de idealul dorit.
Atitudinile angajaților față de principalele mese ale zilei
Românii consideră că micul dejun este o necesitate fiziologică (59%) și este masa care le dă cea mai multă energie (55%). Cu toate acestea, 61% dintre salariați sar câteodată peste micul dejun.
Prânzul este considerat în primul rând o ocazie bună de a face o pauză de relaxare (67%), masa cea mai variată (66%) și masa la care se mănâncă cel mai mult (65%).
Iar cina este, în principal, un moment de răsfăț și plăcere (54%) și o ocazie de a socializa cu familia sau prietenii (47%).
Cum definesc salariații din Romania masa ideală?
Masa ideală este cea de prânz, fiind selectată de 41% dintre respondenți, urmată de cină, care este preferată de 30% dintre persoanele salariate. Pentru 45%,”masa ideală” conține legume, iar pentru 36% conține carne.
Doar 17% dintre angajați au descris masa ideală ca fiind compusă din produse sănătoase sau naturale.
Masa ideală este împreună cu familia pentru 30% dintre angajații români, respectiv cu prietenii pentru 19%. Masa ideală este acasă pentru 39% dintre salariați, urmată ca preferință de masa la restaurant (27%).
Cei mai mulți angajați români au declarat că masa lor ideală ar costa 20 de lei sau mai puțin (31% dintre salariați).
Realitatea diferă periculos
În realitate, varianta cea mai frecvent întâlnită la prânz este aceea a unui pachețel adus de acasă și consumat la muncă ; 30% dintre salariați își aduc pachetul de acasă de mai mult de 3 ori pe săptămână, pauza de prânz fiind chiar în incinta locului de muncă. În același timp, 62% dintre angajați alocă sub 30 de minute prânzului.
„Deși asociază în principal prânzul cu ideea unei pauze de relaxare, majoritatea angajaților români nu reușesc să-și transpună dorința în realitate. A petrece mai puțin de 30 de minute la masa de prânz, a mânca în grabă, «pe tastatură», este un obicei care duce în timp la dezechilibre alimentare, putând genera diverse afecțiuni și boli ca diabet, stres cronic sau ulcer. Masa de prânz este considerată de medici și nutriționiști esențială pentru a păstra o bună stare de sănătate pe termen lung, precum și pentru a îmbunătăți concentrarea și eficiența în timpul zilei de lucru”, a declarat Iulian Alexe, Director de Marketing & Dezvoltare Edenred România.
Spre comparație, doar 46% dintre salariații belgieni alocă sub 30 de minute prânzului, procentul scăzând la 41% în cazul germanilor și la 31% în cazul italienilor. Comportamentul românilor este similar cu al polonezilor, unde 77% mănâncă la prânz în mai puțin de 30 de minute. (sursa : studii interne «Masa ta ideală» Edenred)
În preferințele de prânz ale românilor, dupa pachetul de acasă, pe locul al doilea se clasează localurile fast-food, unde 35% dintre salariați ajung cel puțin 1 dată pe săptămână. Celelalte opțiuni pentru masa de prânz sunt prezente în aproape aceeași măsură : 32% mănâncă cel puțin 1 dată pe săptămână la cantina firmei sau la autoservire, 32% comandă mâncare la birou, în timp ce 27% merg la un restaurant clasic cel puțin 1 dată pe săptămână.
În alegerea localului pentru un prânz în afara biroului, angajații români au criterii clare : cel mai important criteriu este ca mâncarea sa fie proaspăt gătită, lucru menționat de 73% dintre salariați. Al doilea criteriu important este ca personalul să fie prietenos și politicos (49%), iar pe locul al treilea se află prețurile rezonabile (48%).
Foarte diferit de mai pragmaticii belgieni sau germani, pentru care proximitatea este cel mai important criteriu în alegerea localului unde mănâncă la prânz (85%), urmată de rapiditatea servirii și de prețuri (60%). (sursa : studii interne «Masa ta ideală» Edenred)
Angajații din România cheltuiesc în medie 167 de lei pe săptămână pentru mâncarea din timpul zilelor de lucru (produse alimentare preparate acasă sau mese în afara casei).
Prețul mediu perceput ca fiind rezonabil pentru masa de prânz este de 13 lei într-un fast-food (echivalentul a 1,4 tichete de masă), 17 lei în cazul mâncării livrate (1,8 tichete de masă) și de 27 de lei (2,9 tichete) pentru un prânz la restaurant. Valoarea zilnică a unui tichet de masă în România este în prezent de 9,35 lei.
Prin comparație, angajații germani (cei mai productivi din Europa), unde valoarea zilnică a unui tichet de masă este de 4.85 €, consideră rezonabil un preț de 1,2 tichete pentru un prânz la fast-food, 1,3 tichete pentru mâncare livrată și doar 1,9 tichete pentru un pânz la restaurant.
Cum cumpărăm produsele alimentare
Majoritatea angajaților recurg la magazinele din retailul modern pentru a-și cumpăra aproape toate produsele alimentare (carne, lactate, produse de bază), cu o excepție notabilă : fructele și legumele, pe care le cumpără în piețe tradiționale.
Astfel 76% își cumpără carne, mezeluri și pește din marile rețele, 71% cumpără de aici produsele lactate, iar 91% cumpără produsele de bază. În cazul fructelor și legumelor însă, doar 47% se aprovizionează în marile magazine, în timp ce 45% aleg să cumpere fructe și legume din piețele tradiționale.
Cu acest trend, salariații români marchează mult mai «verde» decât cei din Belgia (unde doar 12% cumpără fructe și legume în piețe) și din Germania (20%). Suntem aproape egalați de italieni, 40% cumparând fructe și legume din piețe tradiționale.
Criteriile de cumpărare pentru produse alimentare sunt, în ordinea importanței, termenul de valabilitate (33%), prețul (18%), ingredientele (16%) și, abia pe locul al patrulea, proveniența locală a produselor (13%).
O viață sănătoasă?
Aproape jumătate, respectiv 46% dintre angajații români consideră că au un stil de viață sănătos.
Conform declarațiilor proprii, 42% dintre salariați fac sport în mod regulat, 47% mănâncă alimente cât mai puțin procesate și un îmbucurător 68% beau zilnic cei 2 litri recomandați de lichide (apă /ceai).
Doar 39% dintre angajați mănâncă la ore regulate, doar 39% mănâncă dulciuri cât mai puține, doar 38% mănâncă zilnic fructe și legume și doar 35% iau zilnic 3 mese principale cu 2 gustări.
Îngrijorați de impactul alimentației asupra sănătății
Un procent de 67% dintre persoanele salariate sunt preocupate de impactul produselor consumate asupra sănătăţii (cancer, afecţiuni cronice, diabet), aceasta fiind cea mai frecventă cauză de ingrijorare privind alimentația.
Mult mai puțini, respectiv 55% dintre salariați, sunt conștienți și preocupați și de impactul obiceiurilor alimentare asupra sănătăţii Pentru 41%, un motiv de îngrijorare este gustul alimentelor (cel autentic faţă de cel standardizat al alimentelor procesate).
Recomandările medicilorși nutriționiștilor
„Deși ne dorim cu toții să avem o viață sănătoasă, nu reușim întotdeauna să respectăm în viața cotidiană principiile unei alimentații echilibrate. Atât calitatea alimentelor pe care le mâncăm, cât și adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase și a unui stil de viață echilibrat, sunt esențiale în menținerea unei bune stări de sănătate pe termen lung, pentru a nu mai aminti de starea de bine și de productivitatea pe termen scurt. Este îmbucurător faptul că românii tind să cumpere legume și fructe proaspete din piețe, că încep să fie cu adevărat preocupați de a cumpăra alimente de proveniență locală, sau alimente bio, că devin interesați de păstrarea gusturilor autentice și de evitarea, pe cât posibil, a alimentelor procesate.
Însă, în păstrarea stării de sănătate, obiceiurile alimentare au o importanță la fel de mare ca și calitatea alimentelor. Renunțarea sistematică la micul dejun, mâncatul în fugă la prânz și excesele la cină sunt puternic destabilizatoare pentru organism. Mâncatul la birou (așa numitul « desk-dining »), un fenomen din ce în ce mai întâlnit, este nociv atât pentru sănătatea fizică, dar și pentru sănătatea mentală, întrucât este un factor agravant în alienare socială și depresie.», spune Dr. Alin Popescu, medic primar medicină sportivă, medic cu multiple preocupări în zona de nutriție și în promovarea unui stil de viață sănătos.
Studiul « Masa ta ideală » a fost realizat de Edenred, companie care activează în 42 de țări și emite tichete de masă Ticket Restaurant, pentru a identifica obiceiurile alimentare ale angajaților din România.
În România, peste 30.000 de companii acordă salariaţilor lor diverse tipuri de tichete şi carduri emise de Edenred: tichete de masă Ticket Restaurant, tichete de cadouri Ticket Cadou, carduri de cadouri Compliments, tichete de asistență sociala Ticket Asist, Ticket Creșa și Ticket Medica.
Sursa foto: ebe.vn
