„Casa mea” a devenit mai primitoare | Progresiv
Oferind mai mult decat o sortimentatie bogata si preturi accesibile, un format nou de magazin tinde sa educe un consumator mult prea limitat in procesul achizitiei. 
„Casa mea”este un concept nou de magazin initiat intr-un oras unde comertul traditional se practica la fel ca in urma cu 10 ani, 20 de ani. Ce ofera acum magazinul la nivelul comunitatii? In primul rand o suprafata de vanzare de 800 mp, dintre care 440 mp sunt destinati sectorului alimentar, o sortimentatie bogata de produse, destinata in special consumatorului cu venituri modeste, vanzare cu autoservire prin care i se ofera clientului posibilitatea de a alege, conform nevoilor si a puterii sale de cumparare, produsele dorite.
Magazinul se intinde pe doua nivele: la parter se gasesc raioanele cu produse alimentare, iar la etaj produse de uz casnic, detergenti, cosmetice dar si produse electrice si electrocasnice. Intr-un sector al etajului superior a fost amenajat si un colt de relaxare, dotat cu mese si bufet, potrivit unei mici gustari.
Experienta de comerciant
Proprietarul magazinului nu este la prima experienta cu comertul. Zeki Ugurses a deschis in Harsova, in 1993 primul magazin, un format mic de magazin alimentar ca mai apoi, in 1995 sa initieze un altul de 100 de mp. Intre 2004 si 2006 acesta a gestionat un magazin de produse electronice si electrocasnice care, incepand cu sfarsitul anului 2006, nu a mai functionat la standardele initiale. „La momentul acela un reprezentant Metro mi-a sugerat sa investesc intr-un magazin alimentar cu vanzare la palet, unde pretul de achizitie pentru un client local ar fi fost convenabil”, dezvaluie Zeki Ugurses, proprietarul magazinului „Casa mea”. Sugestia a fost pusa in aplicare, magazinului cu aparatura de uz casnic urmandu-i un magazin alimentar de 200 mp.
Bauturile, vanzari semnificative
Actualul magazin este un format intermediar intre supermarket si magazinul de proximitate. Plecand de la nivelul fostului magazin, care avea deja implementat softul de gestiune, supravegherea video dar si vanzarea prin autoservire, noul magazin a beneficiat de o suplimentare a gamei de produse. Au fost introduse preparate din carne, produse proaspete, produse de patiserie. Ultima categorie, slab reprezentata la nivelul orasului, inregistreaza solicitari din partea clientilor magazinului, motiv pentru care vitrina este aprovizionata zilnic de catre un furnizor bucurestean. Printre produsele proaspete, fructele si legumele sunt aprovizionate de doua ori pe saptamana fiind, de asemenea, tinta clientilor. Carnea si in general mezelurile nu revendica inca solicitarile asteptate din partea clientilor, reprezentantul magazinului simtind nevoia de a cerceta si analiza aceasta problema in viitorul apropiat. Largirea gamei de produse a fost initiata si la nivelul categoriei detergentilor, cosmeticelor dar si a bauturilor care la momentul actual, dintre toate gamele de produse prezente in magazin, inregistreaza cele mai semnificative vanzari.
Daca fostul format de magazin numara in jur de 1.600 de articole, acum, in noul format, pe langa produsele electronice si electrocasnice, sunt listate si peste 2.000 de produse alimentare.
Layout-ul magazinului a fost realizat plecand de la ideea de complementaritate a produselor, acest lucru venind totodata in intampinarea consumatorului care apreciaza organizarea logica a rafturilor. Aranjarea eficienta de la nivelul magazinului este data de adaptarea ei la specificul clientilor, astfel ca in noul format se regasesc promotiile si vanzarea la palet prezente in fostul magazin pentru ca de-a lungul timpului, clientii s-au dovedit receptivi la aceste servicii. Paletii cu produse au fost dispusi, la fel ca in cazul fostului magazin, de-a lungul ferestrelor, pentru a putea fi vizualizati de afara. In magazin, raioanele sunt semnalizate prin pictograme, iar in viitorul apropiat urmeaza se se introduca si placutele de semnalizare a ofertelor promotionale de la nivelul raioanelor.
Clienti cu venituri modeste
Clientii au fost receptivi la acest nou format de magazin. Populatia orasului este reprezentata in mare parte de persoane cu venituri modeste din randul careia fac parte pensionarii si somerii. Cu toate ca puterea de cumparare la nivelul orasului este scazuta, magazinul inregistreaza un numar mediu de 900 de clienti pe zi. „Clientii cumpara diferit ca si valoare a bonului de casa, unii aloca un buget mai mare si fac aprovizionare pentru o perioada mai lunga, altii unul mai mic si cumpara cele necesare de pe o zi pe alta”, remarca Zeki Ugurses aspecte legate de procesul de achizitie. Printre cumparatorii magazinului se regasesc si locuitori ai zonelor limitrofe care vin sa se aprovizione pentru perioade mai lungi de timp cu produsele de necesitate, intrucat in zonele din care provin exista unul sau doua magazine care insa practica preturi foarte ridicate.
O strategie abordata de magazin a fost pastrarea siglei „Casa mea” postata la intrarea in fostul magazin. „Am optat pentru aceasta idee pentru a-i sugera clientului familiaritatea si pentru a-l convinge ca va regasi in noul magazin aceleasi solutii eficiente pentru casa sa, dar intr-un spatiu mai mare, sub o alta forma”, declara Nerone Pavel, Coordonator Consultanti Revanzatori Aria Sud din cadrul Metro, cel care a supravegheat lucrarile de amenajare a noului magazin. Magazinul „Casa mea” a beneficiat de consiliere in reamenajare, ca urmare a participarii la Programul de Consiliere pentru Revanzatori initiat de Metro Cash&Carry Romania.
Atentie la interactiunea cu clientul
Clientii se arata satisfacuti de noua locatie de cumparaturi, cu atat mai mult cu cat aceasta le ofera libertate deplina in alegerea produselor dorite si o informare adecvata la raft. Pentru a fi deserviti in cele mai bune conditii, la nivelul magazinului activeaza un numar de 30 de angajati, noul format de magazin solicitand 22 de locuri de munca. La nivelul personalului au existat de altfel si cele mai pregnante probleme deoarece angajatii nu constientizeaza importanta unei relatii apropiate cu clientul. „Servirea cu zambetul pe buze este foarte importanta. Incerc sa le invat pe vanzatoare sa fie amabile si zambitoare cu clientul, sa poarte o conversatie cu acesta pentru a sti cum sa ne apropiem serviciile de preferintele sale”, declara Zeki Ugurses.
Ideea de a transforma comertul practicat intr-o forma utila si inovatoare pentru clientul obisnuit al orasului a venit tocmai din sesizarea lipsurilor ce domina comertului local. „Comertul la nivelul orasului Harsova este reprezentat de magazine mici, unele au marfa putina, altele au marfa multa dar inghesuita, astfel incat spatiul de expunere si deservire a clientului sufera foarte mult”, dezvaluie Zeki Ugurses cateva caracteristici ale contextului comercial in care activeaza.
Renovare din temelii
Reamenajarea magazinului nu a fost un demers dificil intrucat proprietarul adoptase deja in fostul magazin unele dintre elementele recomandate de Metro pentru aderarea in cadrul proiectului de remodelare. „Autoservirea functiona deja, nu era deci un format nou, astfel ca pentru deschiderea magazinului nu a fost nevoie decat de realizarea unei regandiri a spatiului”, puncteaza Nerone Pavel, reprezentantul Metro.
Deschiderea magazinului in noul format a fost precedata de un studiu pentru a determina tipul de clienti ai zonei si posibilitatile de atragere a unor noi cumparatori. Realizarea structurii magazinului a inclus analizarea raioanelor si modul in care corespunde asezarea lor normelor sanitare in vigoare, precum si mercantizarea marfii pe raioane in forma verticala sau orizontala in functie de tipul de produs si de gramaj. De asemenea, la acest nivel au fost luate in considerare si posibilitatile de introducere a marfurilor de sezon, pentru ca nevoile consumatorului sunt diferite de la o perioada la alta.
Lucrarile de amenajare au durat doua luni si au inclus interventii ample in structura imobilului precum schimbarea podelei, refacerea tavanului, schimbarea acoperisului sau a fatadei exterioare. Partea de echipamente a fost schimbata in proportie de 90%. Vechile rafturi, din pal, nu dadeau posibilitatea afisarii unei etichetari adecvate care sa-l informeze pe client, de aceea ele au fost inlocuite cu rafturi metalice. Mobilierul si echipamentele sunt o parte investitie proprie, iar o parte distribuite de furnizori. Echipamentul de supraveghere video era implementat si in magazinul vechi, la fel si softul de gestiune, ambele fiind mentinute si in noul format.
Ca urmare a tuturor acestor modificari precum si a lucrarilor la structura de rezistenta a cladirii, intreaga investitie a necesitat 200.000 euro.
Dezvoltare impusa de client
La nivel local, magazinul reprezinta o evolutie in desfasurarea comertului traditional, mai ales ca Dobrogea este una dintre cele mai slab dezvoltate zone din punct de vedere al alinierii la standardele moderne de comert. In mod cert dezvoltarea va fi impulsionata de client, care isi va dori pe de o parte, oferta bogata si atent structurata similara celei de la nivelul retelelor moderne, iar, pe de alta parte, proximitatea si facilitatea cumparaturilor oferite de un magazin traditional.
