Economia, „îmbolnăvită” de coronavirus
Măsurile impuse în urma răspândirii virusului COVID-19 au deja efecte economice, dincolo de cele sociale, în special în producție și comerț. Majoritatea companiilor nu au planuri de rezervă în cazul unor probleme pe lanțul de aprovizionare și, implicit, în cazul unui blocaj financiar. Un barometru făcut de compania de consultanță Frames la comanda FACTORY 4.0 arată că, printre riscurile identificate în actuala situație, problemele de aprovizionare, potențialele creșteri de prețuri și accentuarea blocajului financiar sunt primele pe listă. 
,,Multe dintre firmele românești nu au stocuri suficiente pentru a acoperi o eventuală sincopă pe lanțul de aprovizionare de la furnizori, iar acest lucru poate avea consecințe foarte grave în derularea operațiunilor. Lipsa planurilor manageriale de răspuns la situații de criză, slaba digitalizare a proceselor operaționale de producție și de business care să permită controlul de la distanță a proceselor sau telemunca, precum și lipsa unor rezerve financiare pentru astfel de situații, situații prezente la scară largă în economie, sunt de natură să ducă la întârzierea plăților și blocaj financiar. Consecințele sunt inevitabile – suspendarea activității, neplata salariilor, insolvență etc.'', declară Marius Hărătău, managerul Academia Industrială | Factory 4.0.
În România, riscurile economice sunt crescute din moment ce majoritatea companiilor sunt mici și mijlocii.
Adrian Negrescu, managerul Frames, susține că „într-o economie în care peste 90% dintre firme sunt IMM-uri, cu o putere financiară scăzută și un know-how economic destul de limitat, existența unei strategii de risc este întâlnită doar la firmele mari, în special la multinaționale. Însă și acolo, dincolo de riscurile valutare, în general, de riscurile asociate unei crize economice, de crize sociale (greve/revolte etc), de război, de dezastre precum inundații, cutremure și alte fenomene naturale, riscul de epidemie a fost prea puțin luat în calcul.”
Potrivit analiștilor Frames, răspândirea virusului COVID-19 reprezintă „un test fără precedent pentru economia românească, care este, în mare parte, nepregătită pentru o astfel de situație. Dincolo de faptul că epidemia a dus la închiderea a numeroase fabrici din China, răspândirea coronavirusului în Europa, în țări precum Italia, unul dintre principalii noștri parteneri comerciali, este de natură să genereze blocaje semnificative pe lanțul economic.”
17% dintre managerii chestionați de compania de consultanță au afirmat că efectele economice ale COVID-19 blochează procesele importante de business/producție, iar 9% au declarat că impactul este unul major. 17% au afirmat că epidemia, pentru moment, nu le afectează afacerile.
„Epidemia de COVID-19 reprezintă un test semnificativ pentru economia mondială, una care, spre deosebire de episodul SARS, acum este mult mai puternic interconectată, cu China drept principal actor pe lanțurile comerciale internaționale. Problemele tot mai mari de aprovizionare, mai ales din China, principalul exportator al lumii, fluctuațiile semnificative ale tarifelor resurselor, precum petrol, gaze, cupru etc., sunt elemente de natură să genereze perspectivele unei potențiale crize, accentuată și de scăderea semnificativă a consumului la nivel mondial, principalul motor economic’’, afirmă analiștii Frames.
Drept urmare, completează analiștii, în condițiile în care măsurile de restricție impuse de autorități (transport, evenimente etc.) tind să se înăsprească la nivel local și internațional, iar consumul la nivel mondial dă deja primele semne de scădere, firmele românești trebuie să își ia urgent măsuri de precauție.
Metodologie
Barometrul efectuat de compania de consultanță Frames, la comanda FACTORY 4.0 conference, a fost realizat în perioada 2-8 martie 2020, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eșantion reprezentativ de 300 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerț, la servicii financiare, agricultură, energie, confecții, IT etc. Profilul respondenților a fost reprezentat de antreprenori, manageri de companii, middle și top management, cu studii superioare, 68% bărbați și 32% femei, cu o vârstă medie de 43 de ani.
