Inflația anuală a scăzut sub 10%, dar presiunile de bază rămân ridicate

Luna iulie a acestui an a marcat prima scădere semnificativă a inflației anuale, determinată de un efect de bază favorabil, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. La un an de la eliminarea plafonării prețurilor la energia electrică și aproape un an de la majorarea TVA și a accizelor, impactul acestor măsuri asupra dinamicii anuale a inflației începe să iasă din baza de comparație.

Raportat la luna iunie, prețurile de consum au crescut cu 0,58% în iulie. Prețurile alimentelor au scăzut marginal, cu 0,29% față de luna precedentă, în principal ca urmare a ieftinirii fructelor și legumelor de sezon, în timp ce prețurile produselor nealimentare au crescut cu 0,98% față de luna precedentă, pe fondul majorării prețurilor la carburanți, tutun și energie.

În același timp, datele privind salariile consolidează imaginea unei cereri interne reduse. Câștigul salarial mediu net a crescut cu doar 3,5% în termeni anuali în iunie, în timp ce ritmul mediu de creștere în prima jumătate a anului 2026 a fost de 3,7%, o moderare semnificativă comparativ cu anii precedenți. Această evoluție este în linie cu cea mai recentă evaluare a Băncii Naționale a României, potrivit căreia deficitul de cerere agregată s-a accentuat pe fondul stagnării activității economice și al slăbirii consumului populației.

„Majorarea salariului minim cu 6,8%, aplicabilă de la 1 iulie 2026, ar trebui să contribuie la stabilizarea ritmului de creștere a salariilor în lunile următoare. Deși este puțin probabil ca această măsură să schimbe fundamental tabloul macroeconomic, majorarea salariului minim ar putea contribui la stoparea slăbirii recente a consumului populației, susținând stabilizarea vânzărilor cu amănuntul și, posibil, punând bazele unei redresări treptate a cererii de consum”, consideră economiștii ING.

Potrivit acestora, și în luna august este probabil să fie înregistrată o nouă scădere semnificativă a inflației, efectele favorabile de bază urmând să aducă valoarea acesteia în jurul nivelului de 6,5%. Ulterior, inflația ar trebui să se stabilizeze în linii mari, înainte de a relua o traiectorie gradual descendentă în primul trimestru din 2027.

„Volatilitatea de pe piețele energiei, care este în continuare ridicată, incertitudinea privind oferta și prețul petrolului, precum și efectele secetei severe din acest an amplifică riscurile de creștere a inflației, punând în același timp presiune asupra creșterii economice”, completează economiștii ING.