Alimentele, scumpiri temperate pe final de toamnă
În ciuda măsurilor adoptate de Guvernul României pentru a ține prețurile alimentelor sub control, acestea continuă să fie peste nivelul de anul trecut. Datele Institutului Național de Statistică arată că mărfurile alimentare costau în luna octombrie a acestui an cu 8,66% mai mult decât în octombrie 2022 și cu 5,68% mai mult decât la finalul anului trecut. 
Pe lista alimentelor cu prețuri mai mari se numără pâinea (+6,4% oct. 2023 vs. Oct 2022), cartofii (+11,9%), carnea de vită (+13,3%), carnea de porc (+12,9%), carnea de pasăre (+7,27%), peștele proaspăt (+16,82%), brânza telemea de vacă (+10,6%), ouăle (+10,6%), cafeaua (+10,9%) și berea (+17,1%).
La polul opus, prețuri mai mici au fost înregistrate în cazul produselor de morărit, în special făina (-20,2%), dar și mălaiul (-11%). Uleiul comestibil avea, de asemenea, un preț mai mic în octombrie 2023 decât în octombrie 2022, ieftinirea fiind de 24,6%. În ceea ce privește laptele, pentru care a existat un acord între procesatori și retaileri pentru reducerea prețului, datele INS arată că acesta costa în octombrie 2023 cu doar 0,9% mai puțin decât în octombrie 2022, dar cu 5,27% mai puțin decât la finalul anului trecut.
Cumulat, rata anuală a inflației în luna octombrie 2023 comparativ cu luna octombrie 2022 a fost 8,1%, iar rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2022 – octombrie 2023) față de precedentele 12 luni (noiembrie 2021 – octombrie 2022) a fost 12,0%.
Citește și Cum se raportează cumpărătorii români la preț în această perioadă
În ceea ce privește 2024, Banca Națională a României avertizează că inflația va reveni pe creștere la începutul anului viitor sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite –, dar ar urma să descrească gradual în următoarele trimestre din 2024, dar să-și accelereze scăderea în 2025, coborând în interiorul intervalului țintei la finele orizontului prognozei.
Descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri, cărora li se alătură influențele anticipate să vină din restrângerea relativ abruptă a excedentului de cerere agregată începând cu trimestrul III 2023 și din intrarea gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului viitor – cu câteva trimestre mai devreme decât se previzionase anterior.
Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei inflației decurg totuși din creșterile de taxe și impozite destinate accelerării consolidării bugetare, potențial suplimentate în perspectivă, dar și din evoluția cotației petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
„Chiar dacă rata anuală a inflației a ajuns la nivelul de o cifră din iulie 2023, ritmul de creștere a prețurilor nu a încetinit și în cazul serviciilor, iar avansul costurilor salariale, dacă nu este corelat cu majorarea productivității muncii, poate genera noi presiuni inflaționiste. Dobânzile nu vor scădea până când inflația nu se apropie consistent de țintă. Cea mai nefericită variantă, așa cum a subliniat și domnul Guvernator, este să cobori rata dobânzii de politică monetară, să constați că inflația nu scade și apoi să crești din nou dobânzile. Nu vrem să ajungem în această situație. Este precum ai conduce o mașină accelerând prea devreme și apoi punând brusc frână. Dacă, în schimb, conduci calm, prudent, fără mișcări inutile, vei ajunge mai în siguranță la destinație și cu plăcuțele de frână întregi”, explică Cristian Popa, Membru al Consiliului de Administrație al BNR.
