Alimentele, cu aproape 6% mai scumpe în vara acestui an față de vara anului trecut
Prețul alimentelor a continuat să crească în prima jumătate a acestui an, datele Institutului Național de Statistică indicând un plus de 5,75% în luna iunie raportat la aceeași lună a anului trecut și de 2,73% peste nivelul din luna decembrie 2025. Cu excepția produselor de morărit, a legumelor și a fructelor proaspete care au înregistrat o scădere a prețurilor în iunie 2026 față de iunie 2025, toate mărfurile alimentare analizate de INS aveau prețuri mai mari în perioada analizată. 
Concret, în luna iunie a acestui an, pâinea costa cu 8,19% mai mult decât în aceeași lună a anului trecut, uleiul avea un preț cu aproape 6% mai mare, carnea și preparatele din carne înregistrau o scumpire medie de puțin peste 6%, iar ouăle aveau un preț cu 13,6% mai mare în perioada analizată. Și cafeaua a continuat să se scumpească, datele INS indicând un plus de aproape 20% în iunie 2026 față de iunie 2025. La polul opus, cartofii erau cu 11,5% mai ieftini, făina cu 4,2% sub nivelul din iunie 2025, în timp ce prețul mălaiului a scăzut cu 5,5% sub nivelul din iunie 2025.
Raportat însă la luna mai a acestui an, în iunie 2026 prețurile alimentelor au înregistrat o scădere modică, de 0,4%, datorită ieftinirii legumelor și fructelor proaspete. Analiza INS arată că legumele costau în iunie cu 6,7% mai puțin decât în luna mai, în timp de fructele de sezon erau cu 6,4% mai ieftine.
În ceea ce privește mărfurile nealimentare, datele INS arată că prețul energiei era cu 60% mai mare în iunie 2026 față de iunie 2025. În aceeași perioadă, motorina s-a scumpit cu 28%, iar benzina cu 22,7%. Fața de luna mai însă, benzina s-a ieftinit cu 3,7%, în timp ce motorina avea un preț cu 4% mai mic, potrivit datelor INS.
Cumulat, rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2026 a fost 10,4% comparativ cu iunie 2025, confirmând estimările analiștilor privind faptul că inflația va sări din nou peste pragul de 10%. Prognoza Băncii Naționale a României, în cel de-al treilea trimistru din acest an, inflația va consemna o scădere substanțială pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor.
„Conflictul din Orientul Mijlociu și șocul energetic global generează incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare. În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice”, explică reprezentanții Băncii Naționale.
