Piața de factoring se menține la peste cinci miliarde de euro într-o economie aflată în contracție
În primul semestru din 2026, Produsul Intern Brut al României a scăzut cu 0,7%, iar numărul insolvențelor a atins cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani. În același interval, numărul companiilor finanțate prin factoring a crescut cu 19%, iar relațiile comerciale finanțate cu 46%. Piața românească de factoring a totalizat 5,08 miliarde euro în primul semestru al anului 2026, arată datele studiului Asociației Române de Factoring, realizat de Ipsos România pe baza raportărilor a 13 instituții financiare bancare și nebancare. 
Volumul este cu 3,9% peste nivelul din prima jumătate a anului trecut (4,89 miliarde euro), iar după corectarea efectului deprecierii leului față de euro, creșterea este de 6,6%. În termeni reali, cu o inflație anuală în jurul a 10% în primul semestru, volumele sunt în ușoară scădere, dar piața și-a menținut nivelul într-o economie aflată în contracție.
Stabilitatea pieței trebuie citită pe fondul unui semestru dificil pentru economia românească. Potrivit datelor provizorii publicate de INS la începutul lunii septembrie, Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,7% în primele șase luni din acest an (serie brută), iar consumul final al gospodăriilor s-a redus cu 2,5%. Producția industrială a scăzut cu 3,7% în primele șapte luni, volumul comerțului cu amănuntul cu 5,7%, iar numărul insolvențelor a crescut cu 12,4%, la 3.855 de firme și PFA.
Economia reală și piața de factoring, față în față
Tabloul macroeconomic este unul de stagflație. PIB-ul a stagnat în trimestrul al doilea față de primul și a fost cu 0,4% sub nivelul de acum un an. Motorul principal a fost investiția: formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9% în primul semestru, susținută de plățile din fonduri europene și PNRR, iar construcțiile au avansat cu 8,7% în trimestrul II față de trimestrul I. Fără acest aport, contracția ar fi fost semnificativ mai adâncă. Inflația a început să coboare accelerat, de la 10,4% în iunie la 6,17% în august, însă rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană. BNR și-a revizuit în august prognoza pentru finalul anului la 6,1%, iar dobânda de politică monetară a fost menținută la 6,5%, nivel neschimbat din august 2024.
Pe piața creditului, dinamica este asimetrică. În iulie, creditul acordat de bănci firmelor și populației a scăzut cu 0,5% în termeni reali, componenta în lei cu 4,2%, în timp ce creditul acordat statului a crescut cu 12,6% într-un an. Consolidarea fiscală avansează, deficitul bugetar la șapte luni a coborât la 2,34% din PIB, de la 3,99% cu un an în urmă, dar se desfășoară sub un guvern interimar.
În factoringul intern, sectoarele cu cele mai mari volume au fost FMCG (748,2 milioane euro), autovehicule și echipamente (559,8 milioane euro), silvicultură, prelucrare lemn și construcții (503,9 milioane euro) și metale și chimicale (502,7 milioane euro).
Comparativ cu primul semestru din 2025, au avansat FMCG, construcțiile, metalele, transportul și agricultura, în timp ce energia, produsele farmaceutice, electronicele/IT&C și industria auto au înregistrat scăderi. Evoluția construcțiilor este consistentă cu principalul segment al economiei aflat în expansiune - investițiile.
„În primul semestru, PIB-ul a scăzut cu 0,7%, consumul gospodăriilor cu 2,5%, producția industrială cu 3,7%, iar comerțul cu amănuntul cu 5,7%. Motorul principal a fost investiția, susținută de fondurile europene. În acest context, o piață de factoring care rămâne la 5 miliarde de euro nu raportează o performanță, ci o reziliență. Stabilitatea într-un an de contracție are altă valoare decât stabilitatea într-un an de creștere. Nominal, piața a crescut cu 3,9% în euro, circa 6,6% corectat cu cursul; în termeni reali, cu inflația în jurul a 10%, a scăzut ușor și preferăm să o spunem direct”, a explicat Bogdan Roșu, Președintele Asociației Române de Factoring.
Cifra care contează nu este volumul, ci numărul relațiilor aderent–debitor: plus 46%, față de plus 19% clienți noi. Un aderent care cesiona acum un an în medie 2,45 debitori cesionează astăzi aproape trei. Există și un context macro care face această evoluție relevantă: în iulie, creditul bancar către stat creștea cu 12,6% pe an, iar creditul în lei către firme și populație scădea cu 4,2% în termeni reali.
„Într-o economie în care lichiditatea sistemului se îndreaptă spre finanțarea deficitului, valoarea factoringului stă în faptul că este finanțare ancorată în tranzacții comerciale reale, care se autolichidează la încasare și transferă riscul de credit. Companiile îl aplică astăzi asupra unei părți tot mai mari din portofoliul lor comercial, ca instrument permanent de trezorerie si de management al riscului, nu ca soluție de avarie”, a adăugat Bogdan Roșu.
Întârzierea medie la plată este de 6,9 zile. Asociației Române de Factoring subliniază faptul că îngrijorător este maximul raportat: 15 zile acum un an, 30 la finalul anului trecut, 35 astăzi. Media se ține, marginea cedează, exact tiparul unui semestru cu cele mai multe insolvențe din ultimii opt ani. Riscul principal al economiei românești în 2026 nu este încetinirea generalizată, ci polarizarea: firme solide care plătesc la termen și un segment în creștere care nu mai poate. În acest mediu, selecția și evaluarea riscului de credit comercial valorează din ce in ce mai mult.
„Pentru a doua jumătate a anului, cele mai importante variabile nu sunt de natură financiară, ci instituțională. Dezinflația este reală (de la 10,4% în iunie la 6,17% în august) și deschide, în principiu, spațiu pentru relaxarea politicii monetare. Dar economia intră în ultimul trimestru cu un guvern interimar și cu bugetul pe 2027 încă de construit. Firmele pot absorbi dobânzile, insa ceea ce absorb mult mai greu este imposibilitatea de a planifica. Predictibilitatea fiscală va conta, pentru ciclul investițional din 2027, mai mult decât orice punct de bază al dobânzii-cheie”, a completat președintele Asociației Române de Factoring.
Pe baza sezonalității istorice, Asociația Română de Factoring estimează un volum total pentru anul 2026 în zona de 10,6 miliarde euro, cu aproximativ 1% peste nivelul de 10,5 miliarde euro din 2025, o proiecție de stagnare, coerentă cu estimările instituțiilor internaționale pentru economie: Comisia Europeană anticipează o creștere a PIB de doar 0,1% în 2026, iar unele bănci comerciale estimează o contracție.
Patru factori vor determina traiectoria:
1. Dezinflația și politica monetară. BNR estimează o inflație de 6,1% la finalul anului. O eventuală relaxare monetară ar reduce costul finanțării pentru întreaga economie, dar ar intensifica și concurența creditului bancar clasic pentru clientul corporate.
2. Fondurile europene și PNRR. Plățile din fonduri europene și PNRR au crescut cu peste 60% în primele șapte luni, iar investițiile bugetare cu circa 24%. Acestea susțin construcțiile și lanțurile de furnizori din infrastructură, segmente cu nevoi mari de capital de lucru.
3. Claritatea politică și fiscală, inclusiv adoptarea bugetului pe 2027 de către un guvern cu puteri depline.
4. Riscul de credit comercial, într-un mediu cu insolvențe în creștere cu peste 12% anual și cu o dispersie a întârzierilor la plată în lărgire.
Metodologie: Studiul a fost realizat de Ipsos România la comanda Asociației Române de Factoring, prin chestionar online autoadministrat, în perioada 22–31 iulie 2026, respondenți bănci și instituții financiare nebancare. Perioada de referință: semestrul I 2026. Paritățile de conversie: 1 RON=0,194 EUR (S1 2026); 1 RON=0,200 EUR (S1 2025); 1 RON=0,198 EUR (anul 2025). Surse macroeconomice: Institutul Național de Statistică (PIB semestrul I 2026 - date provizorii din 7 septembrie 2026; IPC august 2026; producția industrială și comerțul cu amănuntul ianuarie-iulie 2026; comerțul internațional semestrul I 2026), Banca Națională a României (decizia de politică monetară din 10 august 2026; indicatori monetari iulie 2026), Ministerul Finanțelor (execuția bugetară ianuarie–iulie 2026), Oficiul Național al Registrului Comerțului și Coface România (insolvențe semestrul I 2026), Comisia Europeană (prognoza economică 2026).
Asociația Română de Factoring (ARF) reunește principalele instituții financiare bancare și nebancare active pe piața de factoring din România. Misiunea ARF este de a promova factoringul ca instrument structural de finanțare a economiei reale, de a dezvolta standardele profesionale ale industriei și de a furniza pieței date consistente și comparabile privind evoluția finanțării pe creanțe comerciale.
