FBAR: Când aruncăm mâncare, aruncăm bani, energie, muncă și resurse naturale
Într-o perioadă în care prețurile alimentelor rămân o preocupare majoră pentru fiecare familie și fiecare afacere, risipa alimentară reprezintă, în cel mai direct mod, o gaura neagră în buget. Traseul „cumpărăm, uităm, aruncăm” a devenit un obicei neconștientizat care ne costă mult atât la nivel individual, cât și la nivel macroeconomic, atrage atenția Federației Băncilor pentru Alimente din România. 
Mâncarea aruncată nu înseamnă doar resurse irosite, ci o pierdere financiară directă: o familie din România pierde anual de la câteva sute la câteva mii de lei din cauza cumpărăturilor excesive și a organizării neadecvate.
Pentru companiile agroalimentare, gestionarea ineficientă a stocurilor și costurile de distrugere a deșeurilor adaugă o povară economică inutilă, care poate fi transformată în oportunitate prin donare și facilități fiscale. Cu doar cinci lei, Băncile pentru Alimente pot salva și redistribui hrană în valoare de 68 de lei, care se transformă în zece porții hrănitoare pentru cei aflați în dificultate.
Conform datelor Eurostat, peste 53% din risipa alimentară la nivel european se produce chiar în gospodării, iar în România se aruncă anual aproximativ 1,87 milioane de tone de deșeuri alimentare doar din casele populației. În spatele acestor statistici se află decizii economice zilnice ineficiente:
- Cumpărăturile fără planificare: Mersul la magazin fără o listă clară sau pe stomacul gol duce la achiziții impulsive de produse perisabile în cantități prea mari.
- Porțiile supradimensionate: Gătitul în exces fără o strategie de congelare sau revalorificare a resturilor.
- Depozitarea neadecvată: Ignorarea organizării vizuale în frigider (principiul First In, First Out – primul intrat, primul ieșit) face ca alimentele cumpărate recent să le acopere pe cele vechi, care ajung să expire neobservate.
- Confuzia etichetelor: Aruncarea prematură a hranei din cauza neînțelegerii diferenței dintre „A se consuma până la” (data limită de siguranță) și „A se consuma de preferință înainte de” (data de calitate optimă).
Toate aceste mici neglijențe zilnice se acumulează, însemnând pentru o familie obișnuită o pierdere directă de până la câteva mii de lei în fiecare an - bani care ar fi putut fi economisiți sau direcționați către educație, sănătate și servicii esențiale.
Mărfurile necomercializate, de la cost de distrugere la valoare socială
Pentru operatorii din lanțul agroalimentar – producători, procesatori, distribuitori și retaileri –, surplusul de alimente necomercializat din cauza ambalajelor deteriorate, a erorilor de etichetare sau a apropierii de termenul de expirare reprezintă o pierdere dublă: valoarea mărfii neîncasate și costurile logistice aferente eliminării și neutralizării deșeurilor. În contrapondere, prevenirea risipei și donarea surplusului reprezintă o ecuație economică câștigătoare:
Legislația din România (Legea nr. 217/2016, completată prin Legea nr. 49/2024) oferă facilități fiscale majore companiilor donatoare – deductibilitate fiscală integrală la calculul impozitului pe profit și scutire de TVA pentru alimentele transferate gratuit către Băncile pentru Alimente. Astfel, hrana își păstrează utilitatea și ajunge la comunitățile vulnerabile care se confruntă cu insecuritatea alimentară. În același timp, este protejat și mediul înconjurător, fiind prevenite emisiile de gaze cu efect de seră generate de descompunerea alimentelor în gropile de gunoi.
Eficiența multiplicatoare a solidarității: cu 5 lei, sunt salvate de la risipă 4,8 kg de hrană
Atunci când un cetățean sau o companie alege să sprijine infrastructura Băncilor pentru Alimente, randamentul social și economic este unul spectaculos. Datorită modelului operațional optimizat, susținut de un lanț frigorific performant și de parteneriate strategice, cu doar cinci lei donați, Băncile pentru Alimente reușesc să salveze și să redistribuie 4,8 kilograme de hrană, în valoare de 68 de lei, care se transformă direct în zece porții de mâncare nutritive pentru copii din centre de zi, bătrâni singuri sau familii fără venituri.
„Risipa alimentară nu este doar o problemă morală sau de mediu, ci este o problemă de gestiune economică gravă. Când aruncăm mâncare, aruncăm bani, energie, muncă și resurse naturale. În timp ce o familie pierde sute de lei pe lună pe alimente uitate în frigider, la capătul celălalt al lanțului există români care nu au ce pune pe masă. La Băncile pentru Alimente, de zece ani dovedim că există un alt drum: un mecanism în care fiecare leu investit în logistica noastră multiplică de peste 13 ori valoarea hranei salvate. Vă invităm să privim farfuria și bugetul cu mai mult respect și să transformăm risipa în solidaritate”, a declarat Romuald Bulai, Președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România.
Marcarea a zece ani de când prima Bancă pentru Alimente a fost înființată la București arată că schimbarea este posibilă, dar are nevoie de implicarea fiecăruia dintre noi. Consumatorii casnici pot adopta regula cumpărăturilor cu listă, reevaluarea stocurilor din cămară și exercițiul „pușculiței risipei” - punerea deoparte a banilor echivalenți cu hrana aruncată, pentru a conștientiza pierderile. Companiile agroalimentare pot încheia contracte-cadru de donare a surplusului cu Băncile Regionale pentru Alimente, asigurând un flux continuu de hrană sigură către cele 910 ONG-uri partenere pentru cele 340.000 de persoane vulnerabile.
Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR și cele nouă Bănci Regionale din București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați formează o rețea națională de solidaritate care salvează zi de zi hrană de la risipă și o transformă în sprijin real pentru comunitățile vulnerabile. FBAR este membru al Federației Europene a Băncilor pentru Alimente – FEBA. De la înființare, în 2016, și până la finalul lunii iunie 2026, Rețeaua Băncilor pentru Alimente a colectat peste 49 de mii de tone de produse: peste 44 de mii de tone de alimente salvate de la risipă, peste 4 mii de tone de alimente donate prin Colecta Națională de Alimente și peste 1.800 de tone de produse non-food. Cele peste 48 de mii de tone de alimente s-au transformat în peste 96 de milioane de porții de hrană, distribuite prin 910 ONG-uri partenere către 340.000 de persoane vulnerabile.
