Ursus Breweries îl numește pe Richard Heerink în rolul de Vicepreședinte Strategy & Insights
Richard Heerink, manager cu peste 15 ani de experiență în industria berii, s-a alăturat echipei de conducere a Ursus Breweries în calitate de Vicepreședinte Strategy & Insights. 
Richard este olandez și are peste 15 ani de experiență în industria berii în piețe precum Țările de Jos, Germania sau Austria, deținând poziții de conducere în departamentele comercial, financiar sau supply chain. Și-a început cariera în industria berii în 2007, în Țările de Jos, pentru SAB Miller. Apoi, a fost promovat în funcția de Director Financiar pentru operațiunile din Germania și a preluat treptat funcții de conducere și în zona comercială. Începând cu 2017, a fost Country Director pentru Germania în cadrul Asahi Europe & International. Din 2020 a condus operațiunile atât în Germania, cât și în Austria. În noul său rol, Richard va gestiona proiecte inter-funcționale și va asigura implementarea strategiei și ambițiilor Ursus Breweries.
„Sunt bucuros să mă alătur Ursus Breweries și să am șansa de a-mi aduce contribuția în cadrul celui mai mare producător de bere din România. Sunt încrezător că, împreună cu echipa existentă, vom putea să impulsionăm în continuare succesul companiei, să accelerăm creșterea portofoliului nostru și să obținem rezultate excelente și în următorii ani”, a declarat Richard Heerink.
Ursus Breweries este cel mai mare producător de bere din România. Mărcile din portofoliul Ursus Breweries sunt: URSUS, Timișoreana, Ciucaș, Peroni Nastro Azzurro, Kozel, Grolsch, Azuga, Pilsner Urquell, Asahi Super Dry, alături de marca de cidru Kingswood. În prezent, Ursus Breweries deține 3 fabrici de bere: în Brașov, Buzău și Timișoara și o mini-facilitate de producție în Cluj-Napoca. Ursus Breweries face parte din Asahi Europe & International.
Ursus Breweries și-a păstrat în 2021 poziția de lider pe piața locală a berii, cu o cifră de afaceri de 2,14 miliarde de lei. Astfel, compania a bifat un plus de circa 11% prin comparație cu 2020. De asemenea, compania a raportat anul trecut un profit net de 261 de milioane de lei, în creștere cu 7% față de 2020, când rezultatul a fost de 244 de milioane de lei.
Piața berii, constantă în 2021
În 2021, volumul pieței berii s-a menținut la nivelul anului anterior, bifând o scădere de 0,7%, până la 16,6 milioane de hectolitri, potrivit datelor Asociației Berarii României. La nivel de ambalaje, piața berii a revenit încet, dar sigur, la tendințele de dinainte de criză. Vedeta incontestabilă a anului 2021 a fost sticla, cu o creștere de 4 puncte procentuale față de anul anterior, după un prim an pandemic de scădere. Și doza și butoiul înregistrează creșteri, în cazul berii ambalate la cutie tendința ultimilor ani fiind de avans constant, iar în cazul KEG-ului, mulțumită unor perioade mai îndelungate de funcționare a sectorului Horeca, 2021 a adus o ușoară revenire, fără însă a ajunge la ponderea deținută înainte de criza sanitară. PET-ul este singurul tip de ambalaj care a scăzut anul trecut, cu peste 5 pp. Ponderea pe fiecare tip de ambalaj – sticlă: 31,6%, doză: 24,3%, butoi: 2,6%, PET: 41,5%.
Citiți și: Berea, o piață în care creșterea este alimentată de nișe
În ceea ce privește tipurile de bere consumate, berea lager a continuat să domine preferințele românilor și în 2021, cu o pondere de 93,6%, în ușoară scădere față de anul anterior. Mixurile de bere și berile aromatizate și-au adjudecat 3,8% din piață, iar berea fără alcool a deținut o pondere de 1,7%. Ultimele două categorii au înregistrat cel mai mare salt anul trecut față de 2020, respectiv 21% în cazul mixurilor și 20% în cazul berii fără alcool. Specialitățile – berea neagră, nepasteurizată, albă, ale, roșie etc. – dețin 0,9% din piață și sunt cele mai afectate de criza Covid-19. Categoria a marcat anul trecut o scădere puternică, de 43% față de anul anterior, continuând trendul descendent înregistrat anul anterior (-28%).
Ponderea deținută de sectorul HORECA în vânzările de bere a crescut doar cu un procent față de 2020, până la 9% anul trecut, comparativ cu o pondere de 15-20% în anii de dinainte de pandemie.
