Studiu: 76% dintre consumatori au redus cantitatea de sucuri achiziționată sau au vizat promoțiile
Consumatorii români își doresc să consume băuturi răcoritoare, dar își ajustează comportamentele de cumpărare, în funcție de promoții (pentru a păstra mărcile favorite și cantitatea consumată). Astfel, 42% dintre aceștia au scăzut consumul, dar au păstrat marca preferată, arată datele studiului ”Explorarea atitudinilor și percepțiilor față de măsurile de reducere a consumului de zahăr din băuturile non-alcoolice din România”, realizat de AHA Moments pentru Federația Patronală pentru Băuturi Răcoritoare (FPBR), în septembrie 2026. 
În ultimele șase luni, cele mai consumate băuturi non-alcoolice sunt băuturile tip cola cu zahăr, pentru care au optat 63% dintre respondenți, urmate de băuturile carbonatate cu arome (preferate de 55% dintre români), sucurile naturale/nectaruri (49%), cola fără zahăr (45%) și ice tea (38%). Pe ultima poziție se regăsesc băuturile sportive, nominalizate de 12% dintre români.
În schimb, comportamentul de consum indică o orientare puternică spre achizițiile dictate de preț, în condițiile în care 26% dintre consumatori caută oferte speciale, 21% cumpără strictul necesar, iar 19% caută mereu cel mai mic preț. Pe de altă parte, chiar dacă, la nivel cumulat, 66% dintre consumatori pun accent pe preț, pentru 33% marca rămâne principalul criteriu de achiziție, mai arată datele AHA Moments. Consumatorii fac eforturi pentru a nu renunța la brandurile preferate, 13% fiind dispuși să plătească un preț ușor mai mare pentru o calitate superioară.
În ceea ce privește percepția consumatorilor privind mărirea prețurilor, 98% dintre respondenți au observat creșteri la băuturile răcoritoare în ultimii 2-3 ani. Aceste creșteri sunt atribuite, în principal, inflației și taxelor introduse de stat, și mai puțin producătorilor.
”Sectorul nostru, a cunoscut în ultimii ani un val de presiuni fiscale. Vorbim de creșteri de TVA succesive, de la 9 la 21%. Vorbim nu doar de majorarea TVA, ci și de introducerea accizei pe zahăr, care a fost majorată, în două rânduri, cu câte 10%. Asta s-a tradus într-o creștere a prețului la raft, acolo unde vedem clar cum îl impactează pe consumator. Vorbim de o creștere de 20-25% până la chiar 50% în cazul formatelor mari de ambalaje. Consumatorul român își dorește să consume băuturi răcoritoare, nu renunță la brandurile preferate, dar este mult mai atent la preț. Noi, ca industrie, am încercat să reacționăm responsabil și să ne adaptăm la această nouă realitate. Ne-am adaptat în primul rând mixul de ambalaje, am încercat să susținem aceste promoții și să preluăm o parte din aceste costuri operaționale în creștere pentru a nu transfera toată această povară fiscală către consumator”, a spus Cristian Moldovan, Președintele Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare.
În acest context, membrii Asociației susțin că acciza pe zahăr nu și-a atins obiectivele bugetare în condițiile în care veniturile încasate sunt pe un trend descendent, iar consumatorul român nu o percepe drept o măsură de sănătate publică. Prin urmare, ANBR solicită renunțarea la această taxă și un nou cadru fiscal ”mai echitabil”.
”Este mai ușor să-i vinzi cuiva ideea că îți iau banii ca să te protejez decât să îți spui că ți-i iau pentru că așa trebuie. Adică am vândut această idee că vrem să protejăm consumatorul și să îl ferim de zahăr pentru că este nociv, dar doar când acesta este în băuturi și nu în prăjituri. Poate e mai ușor să mergi la zece jucători care dețin 90% din piața băuturilor răcoritoare să le iei bani pe acciză, decât să te duci în toată țara și să alergi după fiecare producător de biscuiți, de bomboane și să încerci să iei bani și de la ei. Această acciză a fost introdusă în contextul în care se încerca de la an la an să se crească încasările bugetare, o practică a ultimilor șase ani”, a punctat și Dan Manolescu, Președintele Camerei Consultanților Fiscali.
