Spirits România: Statul a pierdut în doi ani aproape un sfert din piața fiscalizată a spirtoaselor
După primele șase luni ale anului, statul a colectat din acciza aplicată băuturilor spirtoase 587 milioane de lei, cu aproximativ 6 milioane de lei sub suma colectată în aceeași perioadă din 2024, respectiv 593 milioane de lei. Scăderea are loc deși, față de 2024, acciza aplicată băuturilor spirtoase a crescut cu 26% pe litru de produs, respectiv cu 4,5 lei. 
Explicația acestui fenomen este legată de reducerea semnificativă a bazei fiscale în ultimii doi ani. Mai exact, potrivit calculelor Spirits România, asociație care reprezintă producătorii și distribuitorii de băuturi spirtoase, volumele taxate de băuturi spirtoase rămân cu aproximativ 23% sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2024. Această scădere este echivalentul a circa 8,3 milioane de sticle de 700 ml dispărute din piața fiscalizată.
“Datele arată foarte clar că majorarea repetată a accizelor și-a atins limitele de eficiență. Nu putem vorbi despre o politică fiscală de succes atunci când baza de impozitare se reduce dramatic. Dimpotrivă, pe termen lung este o măsură ineficientă iar autoritățile trebuie să intervină pentru a restabili un echilibru între veniturile încasate, competitivitatea industriei și combaterea pieței nefiscalizate”, a atenționat Florin Rădulescu, Președintele Spirits România.
În urmă cu mai mult de un deceniu, România s-a mai confruntat cu o experiență similară. Astfel, în anul 2013, o majorare de 34% a accizei a dus, în 2014, la o scădere de aproximativ 20% a consumului taxat, în timp ce veniturile din accize au crescut cu doar 9%. Mai grav, deși la acel moment consumul total de băuturi spirtoase a rămas relativ stabil, consumul netaxat a crescut cu aproximativ 10%, indicând o migrare clară către piața ilicită. În schimb, reducerea cu 30% a accizei în 2016 a avut ca rezultat scăderea pieței nefiscalizate cu aproximativ 25% și dublarea veniturilor colectate la bugetul de stat în următorii 6 ani după adoptarea măsurii.
Potrivit unui studiu Roland Berger publicat în octombrie 2025, între 30% și 40% din consumul de băuturi spirtoase din România este netaxat, fiind asociat producției ilicite, contrabandei sau produselor contrafăcute. Impactul este major: pierderi anuale estimate între 45 și 65 de milioane de euro, dar și riscuri serioase pentru sănătatea publică.
La finalul anului trecut asociația Spirits Romania a transmis Guvernului o propunere de reformă substanțială a modului de calcul al accizei pentru băuturile care conțin alcool care, dacă ar fi implementată, ar aduce venituri suplimentare la bugetul de stat de 3, 6 miliarde de lei până în 2030. Propunerea urmărește reducerea decalajelor actuale dintre accizele pe categorii de produse, corelarea accizelor cu conținutul efectiv de alcool pur și introducerea unui mecanism predictibil de ajustare pe baza indicelui mediu al prețurilor de consum.
Băuturile spirtoase reprezintă un pilon important al economiei României — susțin zeci de mii de locuri de muncă, generează venituri fiscale semnificative și creează valoare în mai multe sectoare, de la agricultură până la ospitalitate. Astfel, potrivit unui studiu de piață realizat de Roland Berger, în 2024, sectorul băuturilor spirtoase a contribuit cu aproape un miliard de euro la PIB-ul României, o valoare comparabilă cu producția industrială a unor județe precum Buzău sau Olt. Din această sumă, 520 de milioane de euro au fost generate direct de operatorii implicați în producția, distribuția și vânzarea de băuturi spirtoase, în timp ce restul reflectă impactul indirect (247 milioane euro) și indus (199 milioane euro) asupra altor domenii ale economiei.
Sectorul sprijină aproximativ 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 directe în producție și vânzări, 9.800 indirecte în agricultură, logistică, marketing și construcții, și 4.400 induse în sectoare conexe. Aproape o treime dintre aceste locuri de muncă sunt în agricultură, reflectând cererea ridicată de cereale, fructe și alte materii prime.
